Sectorul întreprinderilor publice din România activează sub presiunea unor dezechilibre financiare majore, acumulând restanțe la ANAF de peste 9,4 miliarde de lei și consumând 18,7 miliarde de lei din buget prin pierderi directe și subvenții. În condițiile în care 595 de companii de stat nu și-au raportat situațiile financiare pe anul precedent, iar profitabilitatea este concentrată asimetric în doar cinci giganți energetici și bancari, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că reforma guvernanței corporative este obligatorie pentru încadrarea în țintele de deficit.
O analiză semnată de consultantul economic Adrian Negrescu scoate la iveală o realitate dură: statul român a devenit propriul său rău-platnic, iar nota de plată pentru pierderile și subvențiile din sectorul public atinge suma de 18,7 miliarde de lei — adică aproape 1% din PIB-ul țării.
Cine sunt marii datornici la Fisc și cum se pierd banii publici
Pe lista neagră a companiilor de stat care amână plata obligațiilor fiscale se regăsesc nume mari din infrastructură și energie:
CFR SA (administrarea infrastructurii feroviare): restanțe de 675 milioane de lei.
CFR Marfă: datorii neachitate de 433 milioane de lei.
Complexul Energetic Hunedoara: obligații restante de 312 milioane de lei.
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF): 136 milioane de lei datorii la ANAF.
„Sunt bani pe care statul nu îi încasează de la propriile firme, dar pe care îi cere, fără întârziere, de la orice antreprenor privat”, avertizează Adrian Negrescu.
Sute de firme publice funcționează în totală „ceață financiară”
Din cele 1.904 companii deținute de stat (146 la nivel central și peste 1.700 la nivel local), peste o treime reprezintă o adevărată cutie neagră. Pentru 595 de societăți nu există date financiare depuse, ceea ce înseamnă că autoritățile nici măcar nu știu dacă aceste entități au produs profit sau au înregistrat pierderi.
Pentru firmele care și-au raportat bilanțul, tabloul este sumbru:
890 de companii au fost pe plus.
419 societăți au încheiat anul pe minus, pierderile totale atingând 4,4 miliarde de lei (o dublare față de perioada anterioară).
80 de companii neprofitabile au înregistrat pierderi care depășesc jumătate din totalul veniturilor încasate.
Doar 5 „campioni” țin în spate tot sectorul public
Situația financiară a statului ar fi fost mult mai gravă fără aportul câtorva giganți din energie și servicii. Hidroelectrica și Romgaz generează singure 39% din profitul total al companiilor publice.
Atunci când adăugăm Nuclearelectrica, CEC Bank și Compania Națională Aeroporturi București, primele cinci firme produc două treimi din tot profitul sectorului de stat. În esență, performanța câtorva companii de top acoperă indirect găurile negre create de sute de societăți ineficiente.
Cu un număr de peste 235.000 de angajați în sectorul companiilor de stat, restructurarea devine o misiune critică pentru viitorul Executiv. În condițiile în care spațiul pentru noi majorări de taxe s-a epuizat, iar economia înregistrează ritmuri lente de creștere, ajustarea cheltuielilor publice trebuie să înceapă chiar din interiorul statului.
Măsurile urgente propuse de analiști includ:
Inventarul complet și transparent: Realizarea unui registru public actualizat al tuturor celor 1.904 companii, cu obligativitatea publicării bilanțului financiar.
Management profesionist: Aplicarea regulilor stricte de guvernanță corporativă și selectarea conducerii pe criterii de performanță, nu politice.
Restructurări și lichidări: Închiderea sau comasarea societăților care acumulează pierderi în mod repetat fără un plan viabil de redresare.
Listarea la bursă: Scoaterea pe bursă a unor pachete minoritare de acțiuni la companiile profitabile pentru atragerea de capital și transparentizare.
„O reformă a companiilor publice ar fi cel mai puternic semnal pe care noul guvern l-ar putea transmite agențiilor de rating, investitorilor și contribuabililor: că austeritatea începe cu statul, nu cu cetățeanul”, concluzionează Adrian Negrescu.
