Producătorii agricoli: „Vorbim de plafonare, dar în 20 de ani coșul zilnic a crescut cu 258%”

Nicu Vasile președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), critică măsura fixării prețurilor la alimente, în contextul în care, în ultimii 20 de ani, coșul zilnic a crescut cu 258%.

„Nu avem o strategie pe termen lung. Tot am discutat la Ministerul Agriculturii, dar nu numai, de acest PNS (Planul Național Strategic - n. r.). Este un program pe termen scurt de dezvoltare a agriculturii, dar nu pot să fac un program de dezvoltare pe termen scurt din moment ce nu am acest program pe termen lung. Principalul lucru pe care trebuie să-l spun este această abatere a politicilor statale, care trebuie să fie politici economice. De ce spun acest lucru? În primul rând, eu, ca premier, trebuie să nu am o abatere mai mare de 5% în stânga sau în dreapta. De ce 5%? Eu trebuie să urmăresc proiectul pe următorii 20-30 de ani, iar de aici construiesc pe fiecare sector de activitate. În total, fondurile europene care au venit în România depășesc 90 de miliarde de euro, din 2007 până astăzi. Contribuția mea la Comunitatea Europeană e de peste 30 de miliarde de euro. Ce s-a făcut cu această diferență de bani? M-a ajutat sectorial? Cu cât mi-a crescut mie rata profitabilității? Acum vedem, în ultimele trei-patru luni de zile discutăm de fixarea prețurilor și nu mai cresc prețurile pe produse agroalimentare. Dacă fac o retrospectivă a ceea ce înseamnă coșul zilnic al fiecăruia dintre noi, mie din 2000 până în 2020 mi-a crescut cu 258%. Asta înseamnă creșterea nivelul de trai? Nu, din contră", a precizat Vasile, conform Realitatea PLUS.

Potrivit reprezentantului LAPAR, deficitul de produse agroalimentare al României depășea 5 miliarde de euro, în 2022, din care peste 2,6 miliarde de euro provine din importul de carne de porc.

"Eu, când vin cu 800.000 de fermieri, ce am creat? Noi n-am învățat, după 34 de ani, că nu trebuie să creez o concurență internă. Eu trebuie să cresc o unitate la nivel național să mă pot duce pe piețe externe. Avem un deficit pe produse agroalimentare pentru 2022 de peste 5 miliarde de euro, dar peste 2,6 miliarde de euro vin din importul de carne de porc. Când stau și mă uit la constrângerile pe care le am ca fermier, stau și mă gândesc ce rost are să mai dezvolt aceste lucruri. Îmi spui de biodiversitate, dar când colo nu respect solul. Am avut 11 fabrici de îngrășăminte, nu mai am niciuna în România (...) Înainte vreme exportam peste 1,5 milioane de tone de îngrășământ și mai foloseam în România încă un milion, dar acum nici nu pot să mai folosesc acest lucru. Avem cea mai mică medie europeană pe fertilizare, de 20 - 30 kg (...) Din punctul de vedere al unui fermier, a unei federații naționale, ne întrebăm de ce să cumpăr 400 de buldozere ca să facilitez venitul de produs finit în România. De ce să produc eu, din moment ce nu am o siguranță politică economică? V-ați uitat să vedeți ce politică au consiliile județene? 74% înseamnă protecție socială... Păi, cum vrei să avansez? Dacă e să mă uit mai bine, fermierul român mai mult de 20% din suprafața României nu beneficiază de titlu de proprietate, după 34 de ani. La 64 de milioane de sole, de parceluțe în România, vă dați seama cât teren pierd eu și pe urmă spunem că nu avem producție", a declarat președintele asociației profesionale.

Publicația Ziarul Financiar a organizat, luni, o nouă ediție Agriculture Summit 2023, cu tema "Creșterea valorii adăugate în agricultură, o misiune pentru Guvern și pentru fermierii români. De ce să rămânem săraci când putem fi bogați?