Motivul real al protestelor taximetriștilor

Piața platformelor de mobilitate urbană din România, pe care sunt activi jucători precum Uber și Clever, este estimată la aproape 1,6 miliarde lei (340 milioane euro) și generează beneficii economice de peste 1 miliard lei (210 milioane euro), fiind complementară serviciilor de taximetrie, arată un studiu publicat joi de PwC România.

Din total, piața de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei, potrivit PwC.

”Astfel, piața locală de ride-sharing reprezintă 21% din piața totală de transport urban privat, iar piața totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat și suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalitățile tradiționale de transport urban”, se arată în comunicat.

În plus, studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbana generează beneficii economice directe și indirecte de peste 1 miliard lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie și avand un impact sistemic pozitiv. Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele și impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, în vreme ce beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei, potrivit PwC.

Un partener PwC, Bogdan Belciu, coordonatorul studiului, a atras atenția că densitatea auto din România cunoaște o creștere semnificativă - numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori. Spre exemplu, în București aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reușit să țină pasul cu această creștere a parcului auto, potrivit lui Belciu.

”Acest lucru face ca Bucureștiul să fie între cele 5 cele mai congestionate orașe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu mașina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiții normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per șofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în mașini. Dincolo de timpul pierdut în mașini, acest fapt pune și serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din București fiind dublu față de cel maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În aceste condiții, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieței de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu.

Creșterea platformelor a completat activitatea firmelor de taximetrie

În plus, el a atras atenția că, în ultimii patru ani, în București și Ilfov, numărul de licențe de taxi a crescut cu circa 4%, iar venitul operațional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în același interval. Astfel, creșterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activității firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea. Ulterior intrării pe piață locală a platformelor de mobilitate urbană, s-a observat o creștere accelerată a numărului companiilor cu activitate de transport persoane.

”Astfel, în timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare creștere înregistrându-se în 2017 (42% fata de 2016), în anticiparea introducerii obligativității șoferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbana prin intermediul unei firme”, se arată în comunicat.

Potrivit studiului, numărul de șoferi de ride-sharing reprezintă 21% (aprox. 20.000) din totalul numărului de șoferi de transport urban privat, în vreme ce șoferii de taxi care folosesc aplicații de mobilitate urbană (precum Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aprox. 22.000).

”În continuare, numărul de șoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană este semnificativ (aprox. 54.000). Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piața totală de servicii de transport urban privat. În medie, românii fac aprox. 17 călătorii pe an cu taxiul și 3 calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing”, se arată în comunicat.

La nivel global, piața de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari și este de așteptat ca aceasta să crească până la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerării urbanizării, al dezvoltării tehnologiei digitale și conexiunilor 5G, dar și al presiunilor puse de schimbările climatice.