Ministrul Finanțelor: „Sunt optimist că economia României își va reveni în 2026 și în 2027”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat optimist că economia României își va reveni în 2026 și în 2027 și a dat detalii despre planul de relansare economică pregătit de Guvern, ce urmează să fie discutat cu partenerii sociali, vineri, 6 februarie, în cadrul Consiliului Tripartit.

Planul de relansare economică, ce a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor, propune măsuri de sprijin pentru microîntreprinderi, dar și noi formule de finanțare și instrumente pentru stimularea economiei.

Guvernul susține că obiectivul principal în acest an este schimbarea direcției, mai puțin accent pe consum și mai mult pe un program de investiții masive care să susțină dezvoltarea pe termen lung.

„2025 a fost, după cum bine știți, un an de corecție. Am fost nevoiți să luăm foarte multe măsuri pentru a reduce deficitul, a salva fondurile europene și a prezerva calificativul de investiții sau ratingul României. 2026 trebuie să fie un an în care să susținem creșterea. Trebuie să fie un an al relansării și, bineînțeles, pentru asta trebuie să ajutăm business-ul să crească și să aducem noi bani în economie.

Acestea sunt motivele pentru care am creat, împreună cu ceilalți parteneri din coaliție, un set de măsuri de relansare, pe care l-am prezentat public ieri și care este de astăzi disponibil pe site-ul Ministerului de Finanțe. Și de astăzi intrăm în consultări, practic, oficiale asupra textului final.

Planul are două componente importante: O componentă fiscală și o componentă de scheme de sprijin pentru companii. Ambele componente sunt importante pentru că stimulează investițiile, îmbunătățesc lichiditățile companiilor, aduc simplificări fiscale de foarte mult timp cerute și, pe termen mediu și lung, reduc deficitul balanței comerciale.

Practic, acest plan vine de la măsuri care să sprijine microantreprenori, microîntreprinderile, cu câteva măsuri de simplificare de foarte mult timp cerute, până la investițiile strategice care ne vor ajuta să ne poziționăm mai bine în regiune pentru atragerea investițiilor directe mari”, a spus ministrul Finanțelor, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Banca de Investiții și Dezvoltare va gestiona schemele de sprijin pentru companii. Sectoarele cu prioritate

Întrebat în ce sectoare va merge cu prioritate susținerea, în contextul în care Banca de Investiții și Dezvoltare va gestiona schemele de sprijin pentru companii, ministrul Finanțelor a spus că pe primul loc se află industria.

„Vorbim de industria prelucrătoare, unde schema noastră clasică de sprijin va furniza resurse pentru cinci subgrupe de produse, unde avem un deficit comercial pe balanța comercială foarte mare, pornind de la procesare alimentară, produse farmaceuțice și așa mai departe.

Toate aceste produse sunt împărțite în funcție de cât de mare este deficitul pe balanța comercială și în funcție - bineînțeles, la trei luni după adoptarea legii, vom veni cu un HG în care vom da criteriile de selecție pentru proiectele respective.

Pe lângă industrie, apar domenii noi, foarte importante și de viitor, din punctul nostru de vedere. În primul rând, vorbim de zona de resurse minerale, vorbim de zona de cercetare și de noi tehnologii și, bineînțeles, vorbim de o zonă foarte importantă, de industria de apărare românească, care va avea o schemă dedicată, care va fi finanțată prin fonduri europene, pentru a dezvolta zona de business de apărare românească.

Nu vor fi singurele scheme, pentru că și Banca de Investiții și Dezvoltare va acorda credite subvenționate, garantate, pentru business-urile mici, pentru business-uri care sunt legate de IMM-uri, spre exemplu, unde proiectele vor fi de talie mică, iar acolo am prevăzut, de asemenea, sume care să sprijine inițiativele private de talie mică”, a spus Alexandru Nazare.

Premieră: Plafon dedicat românilor din diaspora care vor să investească în țară

De asemenea, ministrul Finanțelor a spus că, în premieră, este stabilit un plafon dedicat românilor din diaspora care își doresc să investească în țară. Aceștia vor beneficia de o schemă dedicată pentru investiții acasă.

„Este primul produs de acest gen pe care Ministerul de Finanțe îl creează. Pe lângă schema de diasporă, vom sprijini și internaționalizarea business-ului românesc în regiune.

Am pus un pic băncile de stat la treabă și pe lângă produsele pe care EximBank le oferea, avem câteva produse noi pe care le vor oferi prin acest plan, astfel încât companiile românești care vor să investească în regiune să aibă posibilitatea de a asigura mult mai bine decât înainte, de a-și asigura business-ul, de a avea garanții pentru credite de capital de lucru, garanții pentru credite pentru investiții în străinătate sau contra-garanții pentru scrisori de garanție bancară.

Toate aceste lucruri sunt gândite tocmai pentru a ne putea crește competitivitatea și a ajuta business-ul românesc să poată să investească în regiune și pe termen mediu, bineînțeles, să se implice inclusiv în proiectul de reconstrucție a Ucrainei sau să investească în Moldova”, a spus ministrul Finanțelor.

„Sunt optimist că economia României își va reveni în 2026 și în 2027, în mod cert, acest lucru se va reflecta în creșterea economică; și în 2026. Pentru atragerea investițiilor străine directe, avem nevoie de instrumente. Prin acest pachet, consolidăm aceste instrumente.

În primul rând, e prima oară când ne adresăm investițiilor de talie mare. România n-a avut până acum un instrument prin care să atragă investiții mai mari de 200 de milioane de euro dedicat. Am creat acest instrument, un instrument flexibil, care ne va permite, atunci când un investitor testează terenul în diverse țări din Europa - de obicei, noi suntem cumva în competiție cu Polonia sau Ungaria - și compară condițiile dintr-o țară sau alta,

prin intermediul acestui instrument, să putem lua decizii mult mai repede și să punem la dispoziția investitorului lucrurile pe care acesta le cere în timp real, în timpul în care trebuie să ia o decizie. Și mă refer aici la diverse tipuri de facilități: de la credit fiscal, la granturi, posibilități, lucruri de care acesta are nevoie ca să vadă că are un avantaj mai mare în România decât în altă parte”, a adăugat el.