Dragoș Pîslaru anunță tăierea masivă a sporurilor. Din 151 mai rămân doar 64. Ministrul promite că niciun salariu în plată nu va scădea și elimină excepțiile politice

Calendarul negocierilor și curățenia în cele 151 de sporuri

Ministrul Dragoș Pîslaru a mulțumit confederațiilor și federațiilor sindicale pentru un dialog social organizat și profesionist desfășurat la sediul Ministerului Muncii. Oficialul a anunțat un calendar strâns pentru zilele următoare, negocierile urmând să fie purtate pe fiecare familie ocupațională în parte.

„Mâine începem cu Sănătatea și cu Cultura, dimineața și după-amiaza, și avem acest program care continuă inclusiv săptămâna viitoare. În săptămâna 8-13 iunie vom strânge toate lucrurile și vom avea ultimele sesiuni de feedback cu partenerii sociali”, a precizat Pîslaru, arătând că primele contribuții din administrație promit deja o îmbunătățire a textului legii.

Reforma vizează direct structura haotică a veniturilor. Pîslaru a explicat că noua lege va reduce masiv numărul de sporuri, eliminând 87 din cele 151 care blocau sistemul, pentru a crea un cadru legal simplu, clar și cu caracter unitar.

Promisiunilor s-au terminat. Ce se întâmplă cu salariile care dau pe minus în grile

Ministrul a lansat un atac dur la adresa modului în care a fost gestionată salarizarea în ultimul deceniu, acuzând că Legea 153 a fost complet ignorată prin intermediul „ordonanțelor trenuleț” și al promisiunilor politice deșarte. Noua abordare se va concentra strict pe încadrarea într-o anvelopă salarială clară și pe alinierea familiilor ocupaționale.

Din cauza eliminării sporurilor și a aplicării stricte a noilor grile, apar situații în care calculele pe hârtie arată diferențe negative pentru unii angajați. Pîslaru a ținut însă să calmeze spiritele:

„Vreau să repet principiul protecției venitului: niciun venit salarial în plată nu va scădea. Aplicând noua grilă, salariul de bază ar putea să dea mai mic, dar pentru că avem principiul protecției veniturilor, suma primită nu va fi redusă.”

Pentru a oferi predictibilitate, ministerul va pune la dispoziția sindicatelor o proiecție de creștere a valorii de referință. Astfel, angajații vor ști exact în ce moment (anul viitor, peste doi sau trei ani) acele decalaje negative vor fi complet compensate prin ridicarea întregii grile în mod unitar.

„Nu mai avem excepție peste excepție. Fiecare și-a obținut diverse lucruri cum a putut. De vină este mediul politic care a permis desconsiderarea spiritului legii. Este momentul să reglăm aceste lucruri, nu doar pentru că avem în joc 770 de milioane de euro, ci pentru că e un lucru bun pentru România”, a adăugat ministrul interimar.

De ce includerea sporurilor în baza salarială nu taie din venituri

Întrebat dacă sindicatele cer reintroducerea vechiului sistem, Dragoș Pîslaru a negat, explicând că principala temere a partenerilor sociali este ca sumele din sporurile eliminate să fie corect incluse în noul salariu de bază. Ministrul a explicat logica matematică a noii formule:

„În momentul în care crești salariul de bază semnificativ prin includerea celorlalte sporuri, din calculele noastre 85% raportat la o bază mai mică este mai puțin decât 50% raportat la o bază mai mare. Este matematică elementară. Verificăm calculele împreună cu sindicatele ca să ne asigurăm că avem echitate și aliniere instituțională.”

Pîslaru a recunoscut deschis că reforma nu va mulțumi pe toată lumea, mai ales în contextul unui deficit bugetar uriaș, de 9,3%, din care este imposibil de extras o anvelopă financiară pentru creșteri salariale masive generalizate. Totuși, ignorarea reformei ar fi catastrofală: statul are deja de plată 7,3 - 7,4 miliarde de lei din drepturi restante câștigate în instanță, sumă care riscă să sară de 11 miliarde de lei dacă se menține făgașul normelor speciale.

Comisia Europeană nu acceptă excepții. „România e prea săracă să nu își plătească liderii”

O altă miză majoră a reformei este poziția partenerilor internaționali. Dragoș Pîslaru a dezvăluit că a primit răspunsul oficial de la Comisia Europeană, care susține fără echivoc implementarea unitară a salarizării. Deși forul european înțelege tensiunile sociale și sugerează ca Banca Mondială să analizeze implicațiile tehnice, Comisia își rezervă dreptul de a bloca jalonul din fonduri europene dacă legea se aplică fragmentat. „Răspunsul Comisiei mai degrabă sugerează aplicarea unitară a legii, nu văd cum am putea justifica o aplicare parțială”, a punctat oficialul.

În plus, ministrul a apărat ierarhia grilei, explicând că într-un stat european modern este normal ca președintele să aibă cel mai mare salariu, iar restul funcțiilor să fie derivate coerent, prin coeficienți tehnici și obiectivi.

„România este prea săracă ca să nu își permită să își plătească managerii și oamenii care o conduc. Dacă vrem să ne ridicăm la ambiția unui stat care contribuie la proiectul european, trebuie să avem o administrație bazată pe performanță”, a declarat Pîslaru.

În final, ministrul a explicat că sistemul se bazează pe raportarea corectă între funcțiile-cheie (cum ar fi profesorul universitar cu medicul primar, sau colonelul cu judecătorul). Grila a fost realizată pe un eșantion de 142 de funcții din administrație, iar consultările actuale au tocmai rolul de a identifica și corecta eventualele funcții specifice sau unice care au fost omise inițial, asigurând astfel o lege echitabilă pentru România.