Comisia Europeană intervine în scandalul taxei pe lăcomie

Sistemul bancar din România va avea de suferit din cauza recent introdusei ''taxe pe lăcomie'', care va afecta semnificativ solvabilitatea și profitabilitatea băncilor și va înrăutăți situația acelora mai slabe, potrivit raportului de țară referitor la România, publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).

La sfârșitul anului trecut, fără a se consulta cu părțile implicate și fără o evaluare a impactului, Guvernul a decis, prin Ordonanța de Urgență 114, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2% (contribuție numită inițial de autorități "taxă pe lăcomie"), se arată în raport.

Taxa este extrem de pro-ciclică și ridică temeri legate de calibrare, deoarece inhibă mecanismul de stabilire a prețului în sectorul bancar. Pe baza analizelor preliminare, taxa va pune probabil la grea încercare stabilitatea financiară, afectând semnificativ solvabilitatea și profitabilitatea băncilor și va înrăutăți și mai mult situația băncilor mai slabe, apreciază CE.

Impactul asupra profitabilității sectorului bancar pare să fie mult mai ridicat decât în alte state din UE care au introdus astfel de taxe în trecut. Mai mult, taxa va afecta probabil și creditarea, va reduce flexibilitatea politicii monetare și va limita mecanismul său de transmisie. Gradul de intermediere financiară în România este în prezent la cel mai scăzut nivel din UE, avertizează CE.

Expunerea sectorului bancar la piața imobiliară a crescut semnificativ în ultimii ani. Băncile sunt intermediarii financiari cei mai expuși la sectorul imobiliar. Creditele ipotecare acordate gospodăriilor au reprezentat peste o treime din totalul împrumuturilor către sectorul privat, cele mai multe fiind cu rate variabile ale dobânzilor. Această expunere sporită a fost sprijinită masiv prin programul "Prima casă".

Creșterea economică robustă și evoluțiile de pe piața imobiliară din ultimii ani ar putea justifica renunțarea la programul "Prima casă", se arată în raport.

În ultimii ani a crescut gradul de îndatorare al gospodăriilor, deși de la un nivel scăzut. În timp ce nivelul de îndatorare al gospodăriilor ca procent din PIB a fost de sub 17% în 2017, mult sub media din UE, gradul de îndatorare al celor cu venituri mici constituie un motiv de îngrijorare deoarece ei sunt cei mai expuși la creșterea ratelor dobânzilor. Pentru a limita riscurile cauzate de nivelul ridicat de îndatorare al persoanelor cu venituri scăzute, BNR a introdus din ianuarie 2019 niveluri maxime ale îndatorării, pentru creditele denominate în lei și în valută.