La o zi după contractul uriaș cu România, Rusia lovește din plin. Gigantul Rheinmetall, dat în judecată pentru 47 de milioane de euro

Acțiunea a fost înaintată la Tribunalul de Arbitraj din Moscova de către Procuratura Militară a Federației Ruse, alături de o companie holding aflată în subordinea Ministerului rus al Apărării. Informația a fost publicată de RBC și preluată de euromaidanpress.com.

Potrivit documentelor invocate de partea rusă, disputa are legătură cu un contract semnat în urmă cu aproximativ 15 ani, care prevedea construirea unui centru de instruire militară destinat armatei ruse.

Procesul a fost deschis imediat după anunțul contractului-record cu România

Momentul ales pentru deschiderea acțiunii în instanță nu a trecut neobservat. Cu numai o zi înainte de depunerea procesului, Rheinmetall anunțase cel mai mare contract internațional din istoria recentă a companiei.

Acordul semnat cu România este evaluat la 5,7 miliarde de euro și vizează furnizarea de echipamente militare.

Tot în aceeași perioadă, grupul german a confirmat că pregătește deschiderea unei fabrici pentru producția de vehicule blindate în vestul Ucrainei, proiect care ar urma să devină operațional în lunile următoare.

Contractul din 2011 care stă la baza litigiului

Conflictul juridic are la origine un acord încheiat în iunie 2011. La acel moment, Rheinmetall urma să construiască un centru modern de pregătire militară pentru trupele terestre ale Rusiei în localitatea Mulino, din regiunea Nijni Novgorod.

Zona este cunoscută pentru existența unui important poligon militar, iar proiectul era considerat unul dintre cele mai ambițioase programe de modernizare a instruirii armatei ruse.

Valoarea investiției era estimată la aproximativ 100 de milioane de euro.

Centrul fusese conceput după modelul facilităților utilizate de armata germană și era proiectat să pregătească anual până la 30.000 de militari ruși. Programul includea simulări de luptă și exerciții complexe de război urban.

Anexarea Crimeei a schimbat complet situația

Planurile inițiale nu au mai fost duse la capăt după evenimentele din 2014.

În urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia, autoritățile germane au retras licența de export necesară continuării proiectului. Măsura a fost luată în conformitate cu sancțiunile impuse Moscovei după ocuparea peninsulei ucrainene.

Ca urmare, Rheinmetall nu a mai participat la finalizarea centrului de instruire.

Lucrările au fost continuate și încheiate ulterior de o companie de stat rusă, fără implicarea grupului german.

Centrul de la Mulino, folosit înaintea invaziei din Ucraina

Importanța bazei de la Mulino a fost evidențiată și de investigațiile realizate de jurnaliștii de la CORRECTIV și Welt am Sonntag.

Potrivit acestora, complexul militar s-a transformat într-una dintre cele mai importante facilități de antrenament ale armatei ruse.

În septembrie 2021, cu doar câteva luni înainte de declanșarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, președintele Vladimir Putin a participat personal la etapa finală a exercițiilor militare ruso-belaruse Zapad-2021 desfășurate la Mulino.

Aceeași investigație arată că există indicii potrivit cărora o parte dintre militarii ruși implicați ulterior în războiul din Ucraina s-au pregătit în cadrul acestui centru.

Facilitatea a rămas activă și după începerea conflictului. În septembrie 2025, la Mulino au avut loc exercițiile Zapad-2025, la care au participat aproximativ 100.000 de militari.

Suspiciuni de corupție și o anchetă în Germania

Proiectul de la Mulino a generat de-a lungul timpului și controverse legate de posibile acte de corupție.

Procurorii din Bremen au investigat doi manageri ai Rheinmetall, suspectați că ar fi fost implicați într-o schemă de mituire estimată la peste 5 milioane de euro.

Anchetatorii au susținut că banii ar fi fost transferați prin intermediul unei companii-paravan către persoane din Rusia, scopul fiind facilitarea obținerii contractului.

Investigația s-a încheiat însă în anul 2020.

Dosarul a fost clasat, iar sancțiunile aplicate s-au rezumat la amenzi totale de aproximativ 12.000 de euro.

Rusia mai încercase o dată să obțină despăgubiri

Actualul proces nu reprezintă prima tentativă a Moscovei de a recupera bani de la compania germană.

În 2015, Ministerul rus al Apărării a inițiat o procedură similară în Elveția, însă fără rezultat.

De această dată, autoritățile ruse își bazează pretențiile pe prevederi din legislația civilă referitoare la „îmbogățirea fără justă cauză”, argumentând că Rheinmetall ar fi obținut beneficii financiare în urma contractului care nu a mai fost finalizat.

Judecata are loc cu ușile închise la Tribunalul de Arbitraj din Moscova. Potrivit procurorilor ruși, procedurile au fost secretizate pentru a proteja informații considerate „secrete de serviciu”.

În actualul context geopolitic, disputa depășește dimensiunea strict juridică. Rheinmetall s-a numărat printre marile companii europene care au beneficiat de creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare după invazia Rusiei în Ucraina, iar portofoliul său de comenzi aproape că s-a triplat de la începutul războiului.