Comisia Europeană a îndemnat, joi, „insistent” România să transpună pe deplin în legislația să internă legislația UE privind limitarea emisiilor în atmosfera ale anumitor poluanți provenind de la instalațîi medii de ardere, Directiva (UE) 2015/2193, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Business 24.
CE vrea amendarea României cu 1,8 mil. euro plus 21.000 euro/zi pentru neconformare
Directiva UE 2015/2193 reglementează emisiile de dioxid de sulf (SO2), de oxizi de azot (NOx) și de pulberi în atmosfera cu scopul de a reduce aceste emisii și riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu pe care le pot determina. Ea stabilește, de asemenea, norme pentru monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon.
Statelor membre li s-a cerut să comunice măsurile naționale de transpunere a directivei în legislația națională până la 19 decembrie 2017. Dat fiind că România nu a respectat termenul, Comisia i-a trimis, în ianuarie 2018, o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât România nu a comunicat încă măsurile, Comisia i-a trimis de dată această un aviz motivat.
România are la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns corespunzător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la România.
Separat, Comisia a informat că trimis României o scrisoare de punere în întârziere, din cauza incapacitățîi țării de a controla emisiile de dioxid de sulf provenite de la două instalațîi mari de ardere (Govora 2 și Deva 2).
Conform Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE), care protejează cetățenii împotriva emisiilor periculoase provenite de la instalațîi industriale, statele membre trebuie să respecte un plafon național de emisii pentru pulberi și pentru dioxid de sulf. Instalațiile incluse în planul național de tranziție pot fi exceptate de la respectarea limitelor stricte de emisii până în 2020, cu condiția respectării limitei naționale.
Potrivit executivului comunitar două instalațîi mari de ardere (Govora 2 și Deva 2) au dus limitele de emisii ale României cu mult peste plafoanele naționale pentru dioxid de sulf și pulberi, cu efecte semnificative asupra mediului și sănătățîi publice.
Întrucât România nu a luat măsurile necesare pentru a preveni aceste depășiri, Comisia a decis să deschidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligățiilor și să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Comisia Europeană cere României să transpună în legislație Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice
Comisia Europeană (CE) a decis, de asemenea, să trimită României și altor 16 state membre câte o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să transpună integral în legislația națională primul act din legislația UE privind securitatea cibernetică, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Această decizie vizează următoarele state membre: Austria, Bulgaria, Belgia, Croația, Danemarca, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România și Spania.
Obiectivul Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS; Directiva 2016/1148/UE) este de a obține un nivel ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în întreagă UE, prin dezvoltarea capacităților naționale în domeniul securitățîi cibernetice, prin sporirea cooperării la nivelul UE și prin impunerea obligativitățîi raportării incidentelor de către operatorii de servicii esențiale și de către furnizorii de servicii digitale.
Statele membre trebuiau să transpună Directiva NIS în legislațiile naționale până la 9 mai 2018, întrucât această a intrat în vigoare în august 2016. Până în prezent, 11 state membre au notificat Comisiei Europene transpunerea integrală a directivei și sunt în curs de verificare a transpunerii pentru a confirmă transpunerea integrală. Celelalte state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere trimisă de Comisie; în caz contrar, CE poate decide să trimită un aviz motivat.
Comisia Europeană cere României să își alinieze legislația în domeniul asigurărilor auto la normele UE
În plus, Comisia Europeană (CE) a decis joi să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care îi cere să transmită observațiile cu privire la normele sale naționale referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Normele naționale actuale impun o obligăție de notificare prealabilă a oricărei intențîi de modificare a primelor, precum și o serie de limitări ale modalităților de calculare a primelor de către asigurători. Comisia consideră că aceste obligațîi contravin dispozițiilor articolelor 21 și 181 din Directiva Solvabilitate ÎI, astfel cum au fost interpretate de jurisprudența Curțîi referitoare la principiul libertății tarifare. Legislația națională menționată cuprinde, de asemenea, dispoziții care îi obliga pe asigurători să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o polița valabilă doar pe teritoriul României și să stabilească cuantumul primei țînând seama de riscurile asociate.
În opinia Comisiei, aceste dispozițîi contravin articolului 14 din Directiva privind asigurarea auto, care impune că polițele de asigurare de răspundere civilă auto să acopere întregul teritoriu al Uniunii pe baza unei prime de asigurare unice. În cazul în care România nu acționează în următoarele două luni, Comisia îi poate trimite un aviz motivat cu privire la această chestiune.
Comisia Europeană solicită României să respecte normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale
În plus, Comisia Europeană (CE) a decis joi să trimită României și celorlalte state membre (cu excepția Lituaniei) scrisori de punere în întârziere în legătură cu conformitatea legislației și practicilor lor naționale cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE), se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
UE a instituit un sistem modern de recunoaștere a calificărilor și a experienței profesionale în întreagă UE. Acesta îi ajută pe profesioniștii care doresc să se stabilească sau să își ofere serviciile în alte state membre în recunoașterea calificărilor lor, garantând, în același timp, un nivel sporit de protecție pentru consumatori și pentru cetățeni. Asigurarea aplicării coerente a acestor norme în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor este o preocupare majoră a Comisiei.
Scrisorile de punere în întârziere vizează aspecte cruciale pentru funcționarea Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale, în special introducerea cardului profesional european, mecanismul de alertă, posibilitatea de a avea acces parțial la o activitate profesională, proporționalitatea cerințelor lingvistice și înființarea de centre de asistență.
În plus, Comisia ridică, de asemenea, probleme legate de transparență și proporționalitatea obstacolelor în materie de reglementare în domeniul serviciilor profesionale, parțial menționate în Comunicarea din ianuarie 2017 privind recomandările de reforma în domeniul reglementării serviciilor profesionale. Toate statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să le trimită câte un aviz motivat.
România trebuie să pună în aplicare Directiva privind studenții și cercetătorii din afară UE
Comisia Europeană (CE) a decis joi să trimită României și altor 16 state membre câte o scrisoare de punere în întârziere pentru că nu au comunicat legislația națională care transpune în întregime Directiva privind condițiile de intrare, de ședere și de mobilitate în interiorul UE a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (Directiva 2016/801), se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Această decizie vizează următoarele state membre: Austria, Belgia, Croația, Cipru, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Slovenia, Spania și Suedia.
Termenul până la care statele membre trebuiau să își alinieze legislația la directiva menționată și să informeze în acest sens Comisia a fost 23 mai 2018. Statele membre dispun acum de două luni pentru a transpune integral directiva în legislația națională, în caz contrar, Comisia putând să ia în considerare trimiterea de avize motivate.
CE solicită României să transpună în legislație noile norme privind datele din registrul cu numele pasagerilor
De asemenea, Comisia Europeană (CE) a decis joi să trimită României și altor 13 state membre câte o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să pună în aplicare noile norme privind datele din registrul cu numele pasagerilor (PNR), se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Această decizie vizează următoarele state membre: Austria, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovenia și Spania care nu și-au îndeplinit obligația de a comunica adoptarea legislației naționale de transpunere integrală a Directivei PNR (Directiva 2016/681).
Statele membre ar fi trebuit să transpună Directiva în legislația națională până la 25 mai 2018. Datele PNR se referă la informațiile furnizate de pasagerii liniilor aeriene atunci când fac rezervări sau se îmbarca pentru zboruri. Aceste date pot include informații precum numele pasagerului, datele de călătorie, itinerariul, numărul locului, bagajul, datele de contact și mijloacele de plata. Directiva prevede că statele membre să instituie un sistem național de colectare, analiză și schimb de date PNR în scopul aplicării legii, cu respectarea deplină a garanțiilor privind protecția datelor.
Prelucrarea datelor PNR este un instrument important de combatere a terorismului și a infracțiunilor grave, ajutând la detectarea tiparelor de călătorie suspecte și la identificarea infractorilor și a teroriștilor potențiali, inclusiv a celor necunoscuți de către autoritățile de aplicare a legii. Ea constituie un element esențial de pe Agenda europeană privind securitatea și o piatră de temelie în construcția unei Uniuni a securitățîi efective și reale.
În ultimii ani, Comisia a făcut toate eforturile pentru a ajută statele membre să-și dezvolte propriile sisteme naționale PNR, prin furnizarea de expertiză și de finanțare, precum și prin facilitarea schimbului de bune practici. Cu toate acestea, pentru a ajută cadrul sistemului PNR să își atingă întregul potențial, este crucial că statele membre să dețînă sisteme funcționale. Statele membre în cauza au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere, după care Comisia poate lua în considerare trimiterea de avize motivate. Comisia va continuă să ofere sprijin și orientări statelor membre care au încă de finalizat activitatea de implementare.
Comments are closed.