O sesiune cum nu ne-am fi dorit a avut loc, joi, la Bursa de Valori București. Scăderi ample pentru companiile producătoare de gaze naturale și volume mari ale instituționalilor tranzacționate pe Romgaz.
Astfel, indicele BET a închis pe minus cu 1,58% la 7.863 de puncte, în timp ce Indicele BET-NG, cel care are în componența sa companiile din sectorul energetic, a scăzut cu 3,25%, tras în jos de scăderile consemnate de titlurile OMV Petrom și Romgaz.
Plafonarea prețului la gaze trimite în picaj cotațiile companiilor producătoare
Romgaz a închis sesiunea plonjând cu 5,03% la 30,20 lei pe acțiune, în timp ce titlurile OMV Petrom au scăzut cu 4,64% la 0,30 lei. Toate acestea, în urma anunțului intenției guvernului de a plafona prețul gazelor naturale. În această privință a fost redactat un proiect de Hotărâre de Guvern, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, potrivit căruia prețul de producție internă al gazelor va fi plafonat la 55 de lei pe MWh până la 30 iunie 2021.
În privința volumelor de tranzacționare, sesiunea a fost una bună, cu un total de 62 de milioane de lei (13,4 milioane de euro). Însă, contribuția majoritară au avut-o acțiunile Romgaz, cu peste 41 de milioane de lei.
Ciprian Bîrsan, coordonator la SSIF Bursa Română de Mărfuri, ne-a declarat: „Apare evident faptul că OMV Petrom și Romgaz vor fi cele mai afectate companii. Referitor la volumul mare de tranzacționare prezent astăzi (n.r. în sesiunea de joi) pe Romgaz, este foarte posibil sa fi fost niște instituționali care au devenit mai irascibili în privința acestei chestiuni și, în consecință, sa fi marcat o serie de exit-uri”.
Statul copiază modelul lui Trump
La întrebarea: „Să fie doar o coincidență faptul că, săptămâna trecută, am avut scandalul cu legea exploatărilor off-shore și, acum, aceleași autorități vin cu impunerea acestei limitări a tarifului pentru gazele naturale?”, Bîrsan ne-a răspuns: „Statul a adoptat această poziționare astfel încât să câștige putere de negociere, exact pe modelul pe care Donald Trump l-a pus în practică la negocierile avute cu ocazia recentului turneu european”.
Eșecul ofertei Alro, pus pe seama tarifelor la energia electrică
În urma închiderii ofertei publice de vânzare (prelungită cu 3 zile) a 54% din acțiunile Alro de către acționarul majoritar Vimetco N.V., investitorii de retail au subscris doar aproximativ 16% din tranșa aferentă lor, în valoare de aproape 38 de milioane de lei.
„Am constat o lipsă de interes asupra ofertei Alro pe piața de retail”, ne-a spus coordonatorul SSIF-ului Bursa Română de Mărfuri. „N-am un răspuns clar vis-a-vis de această chestiune, fiind probabile mai multe cauze. Una dintre ele ar putea fi aceea că acționarul cel mai important va rămâne cel actual, din Rusia. Chiar dacă va vinde 54% din acțiuni, va rămâne, cel mai probabil, acționarul cu ponderea cea mai importantă în companie, chiar dacă nu va mai fi și acționar majoritar. În acest context, pesemne că investitorii nu au dorit să se implice într-un business pe care nu-l poate controla decât acționarul rus”.
În plus, „în momentul de față avem unul dintre cele mai reduse prețuri la energia electrică din Europa. Este de așteptat astfel ca, la un moment dat, prețul să crească și, din această cauză, perspectivele nu par a fi foarte îmbucurătoare”, a completat Bîrsan.
Cotația Alro, sub nivelul din ziua anunțului inițierii ofertei publice de vânzare
Graficul zilnic al cotației Alro, sursa: bvb.ro
Acțiunile Alro au închis sesiunea de tranzacționare curentă la prețul de 3,52 lei, în creștere cu 0,28% față de cea precedentă. Din graficul de mai sus se poate constata faptul că, la acest nivel, ele se situează sub cel de dinaintea anunțului ofertei publice de vânzare, o consecință directă a existenței multor semne de întrebare referitoare la atractivitatea unei oferte de vânzare cu premium față de prețul din piață.
Comments are closed.