Numărul firmelor radiate a crescut în primul semestru din 2019 cu 62,41%, comparativ cu perioada similară din 2018, ajungând la 67.807 unităţi, conform statisticilor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 7.383 de firme (cu 13,72% mai multe faţă de ianuarie-iunie 2018) şi în judeţele Iaşi – 3.861 (plus 128,87%), Maramureş – 2.640 (plus 158,32%) şi Bacău – 2.523 (plus 110,25%).
La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Ialomiţa, respectiv 488, în creştere cu 66,55% faţă de primul semestru din 2018, Covasna – 499 (plus 64,69%) şi Harghita – 569 (plus 10,06%).
În primele şase luni din 2019, numărul radierilor a crescut în toate judeţele, majorările cele mai semnificative fiind consemnate în judeţele Teleorman (plus 191,47%), Bistriţa – Năsăud (plus 161,8%) şi Maramureş (plus 158,32%).
Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 20.623 (plus 83,76%), agricultură, silvicultură şi pescuit – 12.167 (plus 135,2%) şi construcţii – 6.458 (plus 83,94%).
În luna iunie 2019 au fost radiate 5.277 de firme, cele mai multe în Bucureşti – 811 şi în judeţele Constanţa – 281 şi Iaşi – 238, conform datelor analizate de Agerpres.
De ce își închid român afacerile
O analiză a Sierra Quadrant semnala că numărul firmelor şi PFA-urilor radiate de la Registrul Comerţului a ajuns în primele 5 luni din acest an la 62.530, cu 75% mai multe decât anul trecut, ceea ce reprezintă un record şi un semnal de alarmă pentru economia românească.
„Sunt, în general, microîntreprinderi şi firme mici, fără putere financiară şi care nu reuşesc să facă faţă provocărilor generate de business. Într-o economie în care creditul furnizor este la modă, iar facturile se plătesc, în medie, la 60-90 de zile, pentru o firmă mică, care are şanse extrem de reduse să obţină o linie de finanţare, supravieţuirea ţine de un fir de aţă, de modul în care reuşeşte să îşi asigure cash-flow-ul. Puşi în faţa unor astfel de provocări, mulţi aleg să renunţe la business”, afirmau experţii de la Sierra Quadrant.
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, semnala, în urmă cu circa două săptămâni, că peste 60.000 de firme nu mai sunt înregistrate, ca efect al unei legi aprobate acum 2-3 ani în Parlament, care prevede un anumit număr de angajaţi pentru un PFA, respectiv transformarea unei firme cu peste 10 angajaţi în SRL.
„Sunt peste 60.000 de firme care nu mai sunt înregistrate. De ce s-a întâmplat lucrul acesta? Este efectul unei legi care a fost aprobată acum 2-3 ani în Parlamentul României şi care se referă la PFA. Atunci legiutorul a considerat că un PFA trebuie să aibă un număr de angajaţi, pentru că vorbim de persoană fizică autorizată şi nu este normal să ajungem la un număr de 40-60 de angajaţi pe un PFA. Era un fenomen la data aceea şi atunci au venit cu o iniţiativă legislativă care şi-a făcut efectul 2 ani mai târziu. Noi am anunţat şi am încercat să popularizăm această chestiune pentru a nu fi luaţi prin surprindere cei care aveau PFA-uri că aceste PFA-uri vor fi închise. De fapt, ideea este nu de a opri aceste firme ci de a le transforma în SRL-uri, de a fi aşa cum este în conformitate cu legea, o firmă care are peste 10 angajaţi, adică trece din faza de micro-întreprindere în faza de întreprindere mijlocie. Acesta a fost fenomenul. Au fost afectate iniţial câteva dintre firmele care aveau în derulare programe pe fonduri europene, pe AFIR în special, şi aici s-a găsit o soluţie. Totul este clar astăzi: nicio firmă care are contracte pe fonduri europene, PFA în cazul respectiv, nu este afectată”, a declarat în 6 iulie la Antena 3, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ştefan-Radu Oprea.
