Unirea de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, a însemnat din punct de vedere economic eliberarea unor energii creative fără egal în istoria națională. Fără sloganuri și fără pomeni electorale, în mai puțin de 20 de ani România a devenit un reper de dezvoltare durabilă curmată din nefericire de al doilea război mondial și instalarea regimului comunist.
Acum 100 de ani, 228 de delegați oficiali, din 130 de cercuri electorale și cele 27 de comitate românești, politicieni, înalți ierarhi, oameni de cultură, au proclamat, la unison, „deplina libertate națională”, „votul obștesc, direct și egal”, „libertatea presei”, dar și reforme în mai multe domenii ale vieții sociale, politice și economice.
Mențiune: Dimensiunea României in 1919 era era chiar mai mare decât cea din harta de dupa 1920 (din ilustrația textului)
Marea Unire din anul 1918 a însemnat:
- populația României s-a dublat
- creșterea suprafeței agricole de la 6,5 milioane hectare la aproximativ 14,5 milioane
- creșterea fondul forestier de la 2,6 milioane de hectare la 7,4 milioane hectare
- mai mult decât dublarea rețelei feroviare de la 4200 km la 11000 km;
- creșterea industrială până la 400%
Economia României era complet ruinată după primul războiul mondial. Se revenise la nivelul produsului intern brut din 1907. România, exportator de cereale înainte de război, a ajuns să importe cereale.
Pentru a redresa economia și pentru a asigura independența economică a României cât mai repede, statul român s-a implicat în susținerea reconstruirii României și relansării economice.
Prin acordarea de credite, statul a sprijinit înființarea multor întreprinderi metalurgice și constructoare de mașini cum ar fi Malaxa, I.A.R, Uzinele Titan, Uzinele Reșita etc.
În perioada interbelică România a avut una din cele mai mari creșteri economice din Europa (aproximativ 6% pe an).
Mai întâi a fost agricultura care a ajutat industria
Agricultura a rămas cea mai importantă ramură a economiei, aceasta trecând prin cea mai importantă reformă agrară. Aproape 6 milioane de hectare (65% din total) au fost expropriate, iar 1,5 milioane de familii au primit 3,5 milioane de hectare de teren arabil și 2,5 milioane hectare de pășuni.
România, datorită suprafeței arabile mari, se situa pe primul loc în Europa la producția de porumb și pe locul patru respectiv zece la producția de grâu. România a fost multe decenii în primele zece țări din lume la producția de floarea soarelui și ulei din floarea soarelui.
În perioada 1921-1938 datoria externă a României a ajuns de la 3 miliarde de lei la 80 de miliarde.
Dar creșterea economică rapidă a compensat costul datoriei externe. Dacă în anul 1933 datoria externă reprezenta 35% din cheltuielile bugetului, în 1938 ponderea coborâse la 6-7%. Asta s-a reflectat în nivelul de trai al populației.
Nivelul de trai
Nivelul de trai si civilizație din centrele urbane era în pas cu lumea occidentală. Mediul rural se modificase fundamental. Puterea financiară nu mai era deținută de moșieri, ci de țăranii proprietari de pământ.
Cel mai important câștig al economiei a fost că în perioada interbelică țara s-a transformat complet. Dintr-o economie preponderent agrară a devenit una industrial-agrară, locul cerealelor fiind luat de produsele industriale.
La aceasta a contribuit și fructificarea resurselor naturale. Petrol, aur, cărbune, metal și cam tot ce are nevoie o țară pentru a crește viteza recuperării decalajelor față de economiile dezvoltate dar și bunăstarea. În această perioada economia României a cunoscut o creștere puternică pe toate sectoarele.
Datorită rezervelor mari de petrol și investițiilor făcute în industria petrolieră, România se clasa pe primul loc în Europa și pe locul șase în lume din punct de vedere al producției de petrol (1936) și pe locul doi la producția de gaze naturale (1937).
România se situa pe primele locuri la producția de aur
În perioada 1938-1939 România își putea asigura aproximativ 80% din necesarul intern de produse industriale, producând o cantitate mare de produse petroliere, locomotive, instalații petroliere, autobuze etc.
O mare realizare a industriei românești au fost avioanele IAR 80 și IAR 81 care, la acea vreme, ocupau locul 3 în Europa, respectiv locul 4 în lume d.p.d.v. al vitezei și altitudinii.
Istoria ca model
Creșterea economică a luat sfârșit în 1939 când a început cel de-al Doilea Război Mondial, iar ce a urmat este…istorie. O istorie care din păcate, și după 28 de ani de la prăbușirea regimului comunist, nu se poate mândri cu recuperarea valorilor care au stat la baza dezvoltării României de după marele moment al resurecției naționale de la 1 decembrie 1918.
La nivelul anului 1926 valoarea tranzacțiilor Bursei de la București de valori raportată la PIB era de 10% (dar anul de vârf al Bursei a fost 1939). Prin comparație dacă azi valoarea tranzacțiilor ar fi de 10% din PIB, după calculele Realitatea Financiară, PIB-ul României in anul 2017 ar fi trebuit sa fie 30 miliarde dolari.
În realitate a fost de aproximativ 200 miliarde dolari. Asta arata cât de redusă este activitatea Bursei de la București după 23 de ani de la reluarea activității instituției fundamentale a capitalismului.
