Discuția despre corelarea vărstei standard de pensionare și speranța de viață a readus în discuție un subiect pe nedrept marginalizat în spațiul public: cât de mult trăim și cât de mult ne bucurăm de pensie.

Ei bine, dacă ne uităm doar la România, vom descoperi că în ultimii 40 de ani am făcut un salt colosal în privința speranței medii de viață la naștere : de la 69,2 ani în 1980 la 75,3 ani în 2018, adică un salt de șase ani sau de aproape 9%! Dacă ne uităm, însă, la ansamblul european, vomvedea, cu tristețe că suntem antepenultimii din Uniune în ceea ce privește speranța de viață la naștere, în utma noastră fiind doar bulgarii și letonii (75, respectiv 75,1 ani):

File:Life expectancy at birth, 1980-2018 (years).png

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Life_expectancy_at_birth,_1980-2018_(years).png

Ungurii speră să trăiască  un an în plus (76,2 ani), polonezii doi ani și jumătate în plus (77,7 ani), iar cehii patru ani în plus (79,1 ani). Marii performeri europeni sunt spaniolii și italienii, care au cea mai ridicată speranță de viață la nașter: 83,5 respectiv 83,4 ani. peste 82 de ani speră să trăiască și francezii, ciprioții, maltezii, irlandezii, luxemburghezii și suedezii, în vreme ce media la nivelul Uniunii este de 81 de ani, cu șase ani mai mult decât indicatorul pentru România.

Cu aproape 8 ani diferență între speranța de viață a femeilor și cea a bărbaților, românii au a cincea cea mai dezechilibrată speranță de viață din Uniune:

File:Life expectancy at birth, gender gap, 2018 (years, female life expectancy - male life expectancy).png

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Life_expectancy_at_birth,_gender_gap,_2018_(years,_female_life_expectancy_-_male_life_expectancy).png

Dacă vârsta medie standard de pensionare ar fi 65 de ani, românii ajunși la această vârstă ar urma să trăiască doar 16,7 ani să se bucure de pensie, a doua cea mai mică speranță de viață la 65 de ani, după bulgari (16,2 ani), dar cu peste trei ani mai puțin decât media europeană de 20 de ani:

File:Life expectancy at age 65, 1980-2018 (years).png

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Life_expectancy_at_age_65,_1980-2018_(years).png

Și totuși, bătrânii noștri (cei peste 65 de ani) se vor bucura de pensie cu trei ani mai mult decât acum 40 de ani, când mai sperai, la 65 de ani, doar la 13,4 ani în plus. Ungurii nu speră nici ei la o bătrânețe prea lungă (16,8 ani), dar speranțele sunt mai bune pentru polonezi (18,2 ani) și pentru cehi (19,2 ani).

Românii care au o bătrânețe mai lungă nu sunt cei mai bogați, ci oltenii (17,2 ani) și cei din centrul țării (17 ani), apoi vin muntenii (inclusiv bucureștenii) cu 16,8 ani, urmați de moldoveni, dobrogeni și cei din nord-vest cu 16,5 ani, bănățenii fiind ultimii cu doar 16,3 ani. https://ec.europa.eu/eurostat/statistical-atlas/gis/viewer/?year=&chapter=02&

Speranța de viață sănătoasă nu ne plasează însă prea rău în Europa: pe locul 14 pentru femei și pe 18 pentru bărbați, lăsând în urma noastră state precum Austria și Danemarca:

File:Healthy life years at birth infographic 2019.png

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Healthy_life_years_at_birth_infographic_2019.png

Articolul precedentPădurile României în primul an al pandemiei. Creșterea fondului forestier, mult mai mică decât creștere volumului tăierilor
Articolul următorPremierul Cîțu, anunțul momentului despre naționalizarea pilonului doi de pensii