Costurile la credite nu pot fi reduse prin intervenții forțate ale guvernului, ci prin maturizarea pieței, cum ar fi disciplina de plată a celor care iau credite. Este doar unul dintre indicatorii care influențează prețul la creditare.
Marja mai mică pentru un credit solicitată de băncile din țările vest-europene este generată în principal de existența unor costuri de procesare mai mici a împrumutului – datorate infrastructurii pieței, dar și unui risc de credit mai mic derivat dintr-un comportament mai bun de plată al clienților și de o performață mai bună a legislației legate de recuperarea creanțelor, subliniază Mircea Busuioceanu, Vicepreședinte Risc Raiffeisen Bank.
În opinia sa, nu trebuie să uităm că în România, în ultimii ani, au fost foarte multe acțiuni care nu au contribuit pozitiv la întărirea disciplinei de plată a clienților.
”Au existat tot felul de inițiative legislative care au avut ca și efect amplificarea hazardului moral. Acest lucru nu are cum să ajute la dezideratul unei finanțări performante”, menționează Mircea Busuioceanu, în cadrul unui interviu acordat celei mai recente ediții a Revistei BankingNews.
„În privința comparației cu alte țări, sunt câteva lucruri care sunt obiective și pe care trebuie să le vedem. Spre exemplu, dacă ne uităm la ultimii zece ani, putem observa că România a avut una dintre cele mai mari rate de credite neperformante din Uniunea Europeană. Acesta reprezintă un element de cost al finanțării. Creditele neperformante sunt o materializare a riscului de credit. Pe de altă parte, dacă ne uităm la performanța instituției/legislației insolvenței în România, putem constata că și în acest caz avem una dintre cele mai slabe performanțe din Europa. Această combinație – probabilitatea de a ajunge într-o stare de nerambursare mare și probabilitatea de recuperare a creanțelor mică – duce la o pierdere așteptată, istoric observată, mai mare decât în alte state europene”, a explicat Busuioceanu.
Potrivit managerului Raiffeisen Bank, pot fi multe explicații, dar în primul rând este important să ne gândim la infrastructura pieței, unde nu s-au observat dezvoltări semnificative (cu excepția interogarii directe ANAF, care a încurajat creșterea intermedierii financiare).
„De calitatea acelei infrastructuri depind foarte multe lucruri, inclusiv condițiile economice pe care companiile le oferă mai departe. Să facem o comparație cu drumul: dacă ai o infrastrucrură rutieră insuficient dezvoltată, costul transportului sau costul per kilometru va fi mai mare decât într-o altă țară. De ce? Pentru că drumurile nu sunt la fel de bune ca în Germania, să spunem. În momentul când o să ai drumurile la fel de bune ca în Germania, s-ar putea ca și costul pe kilometru să fie la fel”, spune bancherul.
