Două mari bănci internaţionale de dezvoltare, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale, s-au plâns în mod oficial Guvernului în legătură cu noua taxă în sectorul bancar, transmite Reuters.

Potrivit Reuters, BERD şi IFC au trimis guvernului, pe 1 februarie, o scrisoare comună în care îşi exprimă îngrijorările cu privire la taxa pe bănci din România, transmite Agerpres.

„Putem confirma că am trimis o scrisoare împreună cu IFC la data de 1 februarie”, a declarat un purtător de cuvânt de la BERD. „Nu putem discuta public conţinutul corespondenţei noastre cu autorităţile şi nu avem alte comentarii la acest moment”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat şi el, luni, scrisoarea trimisă de BERD. „Cei de la BERD au o mare problemă, pentru că în cazul Banca Transilvania (unde BERD, cu o deţinere de 8,6%, este cel mai mare acţionar – N.R.) de exemplu, zeci dacă nu sute de mici investitori străini au cumpărat acţiuni pe baza credibilităţii lor. Atunci când au văzut ce s-a întâmplat pe bursă au început să pună întrebări cu privire la cei care au promovat ideea că România are o legislaţie stabilă, responsabilă, predictibilă şi rezonabilă”, a spus Isărescu.

Analiştii spun că taxa pe activele bancare ar putea face băncile neprofitabile şi au criticat de asemenea mecanismul complex care leagă taxa de ROBOR. Îngrijorarea este că piaţa interbancară ar putea fi distorsionată de aceste modificări, iar aceste distorsionări ar putea îngreuna sarcina BNR de a analiza impactul deciziilor sale de politică monetară.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În România, BERD este printre investitorii instituţionali de top, cu peste 8 miliarde de euro, în peste 400 de proiecte.

Articolul precedentDe ce s-a majorat cu 65% bugetul SGG, până la 2,2 miliarde lei!
Articolul următorUn consiliu monetar în cazul României ar necesita un curs de 7-8 lei, explică Isărescu