Aurul revine în prim-planul piețelor financiare, după ce a stabilit noi recorduri de preț atât la nivel internațional, cât și pe piața locală. În România, valoarea unui gram de aur a depășit pragul de 703 lei, înregistrând o creștere zilnică de peste 2%.
Aurul atinge noi maxime istorice
Pe bursele externe, uncia a trecut pentru prima dată de nivelul de 5.000 de dolari, un reper considerat până de curând greu de atins.
Contextul global tensionat, marcat de instabilitate geopolitică, conflicte regionale și incertitudini economice majore, a determinat investitorii să se orienteze masiv către active considerate sigure. Aurul, tradițional văzut drept un refugiu în perioade de criză, reacționează rapid la inflație, temeri și lipsă de predictibilitate. În ultimul an, prețul metalului prețios a crescut cu aproape 80%, una dintre cele mai accelerate evoluții din ultimele decenii, conform manager.ro.
Totuși, ritmul alert al acestor creșteri ridică semne de întrebare în rândul specialiștilor, care avertizează că nu orice moment de maxim istoric este și unul favorabil pentru investiții.
Bijuteriile, o alegere costisitoare pentru investiții
În fața acestor recorduri, mulți români se gândesc instinctiv la achiziția de bijuterii. Deși aurul rămâne aur indiferent de formă, experții subliniază că bijuteriile sunt una dintre cele mai puțin eficiente modalități de investiție. Prețul acestora include TVA, adaos comercial, costuri de manoperă și, uneori, valoarea brandului.
La revânzare, toate aceste costuri dispar, iar suma obținută reflectă strict greutatea și puritatea aurului. Designul sau valoarea estetică nu mai contează, ceea ce duce la pierderi semnificative pentru cumpărător. Din acest motiv, bijuteriile sunt recomandate mai degrabă pentru uz personal, nu ca instrument financiar.
Lingouri, monede și aur digital – alternative mai eficiente
Pentru cei interesați de investiții, aurul sub formă de lingouri sau monede este considerat o opțiune mai avantajoasă. Acestea nu sunt supuse TVA-ului și au costuri mult mai transparente. Lingourile, indiferent de greutate, pot fi cumpărate de la dealeri autorizați și revândute relativ ușor, avantajul principal fiind lichiditatea și predictibilitatea.
O altă variantă tot mai populară este aurul digital, prin certificate sau fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc evoluția prețului aurului. Aceste instrumente elimină nevoia de depozitare fizică și oferă flexibilitate, însă implică riscuri legate de volatilitate, mai ales atunci când intrarea pe piață se face la niveluri record.
Aurul, protecție pe termen lung, nu câștig rapid
Specialiștii atrag atenția asupra unei capcane frecvente: interesul masiv apare adesea după ce prețurile au atins deja vârfuri istorice. Aurul rămâne un activ de protecție și diversificare, nu un mijloc de îmbogățire rapidă. Într-un portofoliu echilibrat, expunerea recomandată la aur este, de regulă, între 5% și 7,5%.
Exemplele din piața altor metale prețioase, precum argintul, arată că diferența dintre prețul de achiziție și cel de revânzare poate fi semnificativă, mai ales în lipsa unei piețe clare de buy-back. De aceea, investitorii sunt sfătuiți să acorde o atenție deosebită atât momentului achiziției, cât și canalului prin care pot valorifica ulterior investiția.
Recordurile actuale confirmă statutul aurului ca activ de refugiu, însă deciziile luate sub impulsul entuziasmului pot transforma rapid o protecție financiară într-un risc.
