Strategia, elaborată sub coordonarea președintelui Nicușor Dan și adoptată recent de CSAT, este prezentată în plenul comun al celor două Camere, de către președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.
LIVE TEXT, VIDEO / DOCUMENT
Singura abținere a venit din partea unui deputat, iar partidele AUR, POT și SOS nu au votat împotrivă, semnalând un consens rar în contextul actual al securității României.
Documentul stabilește obiectivele, interesele și direcțiile de acțiune pentru instituțiile responsabile de apărare și securitate, reflectând o abordare modernă centrată pe cetățean, transparență și integritate. Președintele a subliniat că strategia nu se adresează doar statului, ci responsabilităților instituțiilor față de populație.
Conform lui Nicuşor Dan, strategia reflectă viziunea unei Românii moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de beneficiile sale distincte, un stat construit în jurul cetăţenilor, dedicat respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cu instituţii moderne, transparente şi integre, dedicate exclusiv servirii interesului public.
„Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de cetăţenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaţionale bazate pe reguli de unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacităţii organismelor internaţionale de a-şi îndeplini vocaţia fondatoare. În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea informațională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecţionismului, sabotajului şi perturbarea infrastructurii critice şi creşterea ameninţărilor transnaţionale şi transfrontaliere. În acest context, asigurarea securităţii cetăţeanului şi a întregii societăţi reclamă o abordare transparentă şi colaborativă, cu instituţii funcţionând într-o logică de cooperare onestă şi responsabilă, deschise controlului cetăţenesc şi oferind, astfel, garanţii reale că România devine un stat rezistent la şocuri interne sau exteme, capabil să răspundă în mod adecvat noilor ameninţări şi riscuri de securitate”, preciza şeful statului.
Contextul internațional dificil, marcat de agresiuni hibride și conflicte regionale, a fost un factor decisiv pentru document, care propune un concept de „independență solidară” prin cooperare strânsă cu NATO și Uniunea Europeană. Președintele a evidențiat nevoia ca România să își consolideze influența în regiune și să își întărească poziția internațională. În plus, strategia reflectă și nevoia combaterii corupției, care afectează capacitatea defensivă a statului și încrederea cetățenilor.
„În lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internaţional de securitate de după cel de-Al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-şi interesele naţionale, în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii săi. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 semnalează o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO şi al UE şi după accederea proximă la OCDE, România trebuie să îşi propună extinderea influenţei în regiunea de interes imediat şi proiectarea mai fermă a intereselor româneşti pe plan internaţional. Strategia constituie cadrul fundamental pentru adaptarea şi/sau revizuirea strategiilor sectoriale existente sau pentru refacerea acestora, acolo unde este cazul, precum şi pentru elaborarea strategiilor sectoriale viitoare. Având în vedere cele prezentate mai sus, supun aprobării Parlamentului Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, astfel încât România să aibă, în cel mai scurt timp, o nouă Strategie Naţională de Apărare a Ţării, adaptată provocărilor de securitate cu care ne confruntăm în prezent şi în următorii ani”, arată preşedintele în scrisoarea către Parlament.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că noua strategiă pune accent pe modernizarea instituțiilor și pe o cooperare bazată pe date și eficiență. Adoptarea acestui cadru strategic va permite actualizarea planurilor sectoriale privind ordinea publică, securitatea cibernetică și protecția civilă, aliniind România la cerințele și realitățile geopolitice post-2022.
