21 de companii românești cu activități în comerțul en-detail și en-gros cu produse farmaceutice sunt implicate în exportul paralel de medicamente, conform unui studiu realizat de ONG-ul Observatorul Român de Sănătate.

Pe primele locuri se situează cele trei mai mari companii din domeniu: Mediplus Exim SRL (aparține grupului A&D Pharma alături de Sensiblu), Farmexpert DCI SRL (intrată în proprietatea Wallgreens Boots Alliance) și Fildas Trading SRL (proprietar Anca Vlad, care mai deține și lanțul de farmacii Catena).

Exportul paralel de medicamente este perfect legal în UE, dar care conduce la dispariția de pe piață a unor produse farmaceutice în țările unde prețul acestora este mult prea scăzut.

Statele UE pot avea preţuri foarte diferite pentru acelaşi medicament, iar această diferență de preț creează oportunități pentru companiile de distribuție care pot cumpăra un medicament la un preț mai mic din România pentru a-l revinde ulterior într-o țară europeană care practică un preț mai mare pentru același produs. Prețurile medicamentelor sunt strict reglementate de către stat în majoritatea țărilor UE.

Cele mai exportate cinci medicamente din punct de vedere al cantităților au fost: Pantoprazol (folosit în tratarea ulcerului), Metoprolol și Nebivol (folosite în bolile cardiovasculare), Clobetasol (folosit în tratarea dermatozelor) și antibioticul Augmentin.

Deși este o activitate legală, „majoritatea beneficiilor financiare ale exportului paralel revin distribuitorului mai degrabă decât pacientului”, potrivit Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Exportul paralel este frecvent menționat în România ca principală cauză a repetatelor crize şi dispariții temporare ale unor medicamente esențiale sau dificil de înlocuit pentru pacienți.

Exportul paralel este o activitate legală care se desfășoară pe teritoriul Uniunii Europene și este protejată de principiul liberei circulații a mărfurilor în UE și de legislația europeană în domeniul competiției, arată Observatorul Român de Sănătate într-un raport dedicat fenomenului.

Statele membre UE unde prețurile la medicamente sunt scăzute și care sunt expuse unei hemoragii a produselor prin export paralel au frecvent poziții critice la adresa acestui fenomen: este cazul Bulgariei, Lituaniei, Greciei și României, mai arată sursa citată.

În Uniunea Europeană, valoarea totală a pieței exportului paralel depășește 5 miliarde de euro, conform unui studiu comandat de Federația Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA). Nu există cifre oficiale care să cuantifice cu exactitate amploarea exportului paralel în România, dar cele mai multe estimări consideră că valoarea pieței exportului paralel în România se ridică la aproape o cincime din valoarea totală a pieței locale, potrivit Observatorului Român de Sănătate (ORS).

Studiul pieței locale arată că 39 din cele 113 medicamente incluse în Programul Național de Oncologie au fost exportate din România către state membre UE cel puțin o dată între martie şi decembrie 2017. Cantitativ, numărul de unități terapeutice destinate pacienților oncologici exportate paralel în perioada respectivă a fost de 136.925, adică peste 15.200 unități pe lună.

Din cei 21 de distribuitori analizaţi, peste jumătate au avut sau au probleme juridice fie direct prin asociaţii actuali, fie prin personalul administrativ sau prin foști asociaţi. Printre probleme se numără trei condamnări definitive pentru dare de mită către autorități sau falsificarea unor rețete și decontări fictive, în timp ce în alte cinci dosare nu s-au primit încă sentințe definitive. Alte probleme juridice implică penalizări aplicate de Consiliul Concurenței sau de Agenția Națională a Medicamentului, arată raportul ORS.

Datele analizate în raport arată că exporturile paralele de medicamente oncologice din România au atins în 2017 un nivel cu potențial semnificativ îngrijorător pentru accesul pacienților la tratament.

Potrivit Observatorului Român de Sănătate, cea mai importantă cauză a riscului de dispariție a medicamentelor pentru cancer este exportul paralel, urmată de interesul comercial al producătorului şi de politica de prețuri a statului român.​

Podiumul companiilor campioane la exporturile paralele:

Mediplus Exim SRL: Cifră de afaceri 4 miliarde lei. Mediplus Exim face parte, alături de lanţul de farmacii Sensiblu, din grupul A&D Pharma care a fost achiziționat în 2017 de fondul ceh de investiții Penta Investments38. Foştii asociaţi şi fondatorii grupului, Walid Abboud, Roger El Akoury, Michel Charles Eid, Ludovic Robert Charles Simon, au fost implicaţi în scandalul Panama Papers când o investigaţie Rise Project din 2016 arăta că aceştia au depozitat sute de milioane de euro în paradisuri fiscale39. În 2008, Consiliul Concurenţei a sancţionat cu o amendă record de 22 de milioane de euro Mediplus şi alte trei companii pentru că au încheiat și pus în practică o înțelegere de împărțire a pieţei insulinei.

Farmexpert DCI SRL: Cifră de afaceri 2,8 miliarde lei. Compania este deţinută de grupul Wallgreens Boots Alliance, cel mai mare operator de farmacii la nivel global. Farmexpert a fost fondat în 1996 de Eugen Marcel Banciu, omul de afaceri care deţine Grupul Dona. În 2017, directorul Farmexpert Iulian Trandafir declara pentru tolo.ro că “motivul crizei de medicamente este exportul paralel […] se câștigă și 1.600 de euro la o cutie de medicamente”.

Fildas Trading SRL: Cifră de afaceri 2,4 miliarde lei. Compania este deţinută de Anca Vlad, proprietara lanţului de farmacii Catena. Fildas Trading SRL a fost amendată cu 5,82 milioane lei de Consiliul Concurenței în 2012 pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale și în 2006 cu 374 000 lei pentru furnizare de informaţii inexacte şi incomplete în cadrul investigaţiei din piaţa insulinei.

Articolul precedentOprescu: Pe un trend de majorare a dobânzilor se temperează avansul economic
Articolul următorNu va grăbiți să închiriați. Piața va deveni una a chiriașilor

Comments are closed.