Marcel Boloș: „Avem grave probleme economice. Abia în 2028 scăpăm de ele, dar numai cu reformă fiscală”

Fost ministru de Finanțe, actualmente ministru interimar la Fonduri Europene, Marcel Boloș spune că problema deficitului bugetar se poate rezolva abia din 2028 și numai cu reforme fiscale dure.

 Marcel Boloș spune că restructurarea numărului de personal în structuri supradimensionate sau renunțarea la unele sporuri de care beneficiază bugetarii sunt măsuri care „țin de bunul simț”.

„Acum, este de domeniul evidenței că modelul nostru de finanțe publice are probleme. Se vede din indicatorii macroeconomici și din evoluția deficitului bugetar. (...) Din punct de vedere al modelului de finanțe publice, este limpede că avem o problemă”, a afirmat vineri, într-o conferință de presă, Marcel Boloș

Fostul ministru al Finanțelor Publice a explicat că, pentru fiecare stat, sustenabilitatea finanțelor publice este raportată la Regulamentul privind guvernanța economică care se aplică la nivel european și este analizată prin indicatorul de deficit bugetar și indicatorul privind datoria publică. 

„Toate statele membre au acești indicatori de analiză și sunt monitorizați de către Comisia Europeană. Deci este limpede că acum trebuie luate aceste măsuri pentru că avem o problemă de deficit operațional. Ce înseamnă deficitul operațional? Cheltuielile de funcționare ale statului nu sunt acoperite din veniturile curente. Este simplu, și noi în simulările pe care le-am făcut când am depus Planul fiscal a reieșit că anul în care se va rezolva problema deficitului operațional este anul 2028 și numai după ce se implementează reforma fiscală”, a adăugat Marcel Boloș.

Acesta a ținut să sublinieze că nu trebuie făcută comparația între deficitul bugetar de 2,95% din PIB raportat în luna aprilie a acestui an cu luna aprilie a anului trecut, când au fost implementate unele măsuri care au vizat creșteri ale veniturilor populației și plăți anticipate de pensii.

„Aprilie a fost 2,95%, să știți că nu se compară aprilie 2025 cu aprilie 2024. Vă reamintesc că în luna aprilie 2024 am făcut plăți anticipate pentru pensii, erau Paștile anului 2024 am făcut 11 miliarde de lei plăți în avans pentru ceea ce înseamnă cheltuielile cu pensiile și atunci noi am avut un 3,24%. Deci nu sunt luni comparabile din punct de vedere al deficitului”, a explicat Boloș. 

Fostul ministru al Finanțelor a arătat că, anul trecut, odată cu adoptarea măsurilor care au vizat creșteri de pensii și salarii, „toți au avut beneficiul acestor creșteri”, însă au fost angajate cheltuieli care nu erau prevăzute în buget, ceea ce, alături de nivelul ridicat al investițiilor, a dus la situația în care România se află acum din punctul de vedere al finanțelor.

„Anul 2024 a fost anul în care măsurile privind creșterea salariilor, să nu uităm, profesori, medici, sistemul de apărare națională, ordine publică, tot sectorul public a primit avans din legea salarizării unice. Când noi am spus majorare de salarii, astea nu au fost bugetate, mă iertați. A fost decizia coaliției de guvernare, foarte bine. Tuturora, de la recalcularea pensiilor până la ultimul funcționar din sectorul public, toți au avut beneficiul acestor creșteri. Noi de la Ministerul Finanțelor am precizat că aceste creșteri nebugetate vor duce la o îndepărtare de la traiectoria de deficit bugetar, pentru că este de domeniul firescului ca atunci când cheltuielile nu sunt bugetate, dar tu le aprobi în timpul anului, impactul este pe deficitul bugetar”, subliniază Marcel Boloș. 

Ministrul Proiectelor Europene susține de asemenea că „trebuie implementate pentru a reintra în parametrii normali privind sustenabilitatea finanțelor publice”, Boloș considerând că acele cheltuieli care nu aduc eficiență în utilizarea fondurilor publice sunt primele cu privire la care autoritățile trebuie să ia măsuri, „din respect față de contribuabil și față de cetățeni”.

„S-a dat ca și exemplu această restructurare a numărului de personal și a ceea ce înseamnă uneori structuri supradimensionate ale autorităților și instituțiilor publice, dar și celebrul exemplu cu antena pusă pe clădirea unei instituții publice pentru care se primește un spor la salariu de 15%. Sunt exemple care țin de bunul simț și prima măsură care a fost anunțată ca prioritate a fost reducerea de cheltuială publică. A doua măsură a fost cea legată de mai buna colectare”, mai spune Boloș.

 În ceea ce privește posibilitatea ca în anul 2026, pensiile și salariile să fie înghețate, Boloș spune că „nu s-a luat în calcul o asemenea ipoteză pentru anii următori”.