Care este diferența între austeritatea lui Bolojan și criza economică din 2008. Ionuț Dumitru explică

Consilierul onorific al premierului pe probleme de economie, Ionuț Dumitru, spune că România se confruntă cu o problemă „ca la carte” de deficite gemene, dar că, spre deosebire de criza financiară din 2008, când exista un „dezechilibru similar”, deficitul de cont curent și un deficit bugetar mare, acum este „o problemă generată într-o proporție covârșitoare de sectorul public”.

Dumitru susține că de această dată, „din fericire”, sectorul privat pare „mai echilibrat” și „mai rezilient”.

„România se confruntă cu o problemă ca la carte de deficite gemene și avem o poziționare care nu ne avantajează deloc. Deci ieșim în relief cumva, Dacă ne uităm la dezechilibrele pe care le avem vom constata că spre deosebire de criza fianciară, când aveam un dezechilibru similar, deficitul de cont curent și un deficit bugetar mare, de data aceasta avem o problemă explicată într-o proporie covârșitoare de sectorul public. Adică dacă ne uităm la deficitul de cont curent, el este covârșitor explicat de deficitul bugetar. Din fericire, față de criza financiară diferă faptul că sectorul privat pare că este mai echilibrat, adică nu mai avem deficitele foarte mari pe care acest sector le acumulase in perioada pre-criza financiară și avem un sector privat care pare mai rezilient acum”, afirmă Ionuț Dumitru într-o prezentare dată publicității de premierul Ilie Bolojan.

Economistul adaugă că, în mod evident, odată cu ajustarea sectorului public, vor fi „implicații și în sectorul privat”, care nu pot fi neglijate. El a amintit că România re cel mai mare deficit bugetar din Europa - 9,3%, „al doilea cel mai mare deficit bugetar din istoria noastră a ultimelor trei decenii, comparativ cu criza financiară, mai trebuie adăugat că acolo era o criză globală. Astăzi, În România avem o criză a noastră, particulară”, a punctat Dumitru.

Potrivit economistului, măsurile evidențiate de literatura de specialitate pentru consolidare fiscală pot fi ierarhizate în funcție de cât de „growth friendly” sunt sau nu, însă este important de menționat că toate sunt „recesioniste”, indiferent că este vorba de creșteri de taxe, tăieri de cheltuieli sau creșteri de venituri.

„Impactul asupra creșterii economice, atât pe partea de creșteri de venituri, cât și pe partea de tăieri de cheltuieli, este negativ, de sus până în jos”, a explicat Dumitru.

„O ajustare uriașă a deficitului bugetar”

Economistul afirmă că nu se poate discuta acum despre stimularea creșterii economice și de cât de mare să fie aceasta, în condițiile în care este de făcut „o ajustare uriașă a deficitului bugetar”.

„Problema se pune între a avea o ajustare economică, pentru ca în final să avem o suferință economică mai mică, sau una mai mare. Și trebuie să alegem cu discernământ aceste soluții pe care le avem la îndemână, pentru a minimiza impactul negativ. Dar impactul negativ este un dat cu care trebuie să lucrăm”, a precizat Ionuț Dumitru.

Economistul a explicat că atunci când se iau măsuri „apare mereu în discuție creșterea de TVA” pentru că este cunoscut că taxele pe consum au impactul cel mai mic negativ pe termen scurt și pe termen lung.

„Sunt alte taxe care au un impact negativ mai puternic și pe termen scurt și pe termen lung. Iar pe partea de cheltuieli, de asemenea, se pot ierarhiza cheltuielile care sunt mai nocive”, a conchis Dumitru.