BNR zice că a pus lacăt pe inflație. Încetinirea avansului economiei odată cu scăderea consumului, a adus IPC la 5,4%

BNR consideră că rata anuală a inflației și-a stopat creșterea în luna iunie, rămânând la nivelul de 5,4 %, totuși deasupra intervalului de variație al țintei de inflație. Adică inflația este tot mare pentru o economie așa-zis stabilă.

Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Stagnarea indicelului preturilor de consum (IPC), asimilat în statisticicu inflația, a avut loc în condițiile în care accelerarea creșterii în termeni anuali a prețului combustibililor și a prețurilor legumelor și fructelor a fost compensată ca impact de scăderea dinamicii prețului produselor din tutun și încetinirea ușoară a inflației de bază, arată documentul elaborat de CA al BNR.

Rata anuală a inflației CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă ușor, până la 2,9 la sută în luna iunie, de la 2,99 la sută în luna anterioară și 3,05 la sută în luna martie. Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, în principal sub influența dinamicii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare și a evoluției cursului de schimb al leului în raport cu euro.

În luna iunie, rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 3,6 la sută de la 3,3 la sută în luna mai; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,9 la sută față de 2,6 la sută în luna mai.

Datele provizorii privind creșterea economică în trimestrul I 2018 indică moderarea ritmului de creștere economică la 4 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017. Această evoluție reprezintă o revenire către ritmul potențial de creștere, fiind însoțită de reducerea excedentului de cerere agregată. Contribuția majoritară, dar în diminuare față de trimestrul IV 2017, a consumului gospodăriilor populației a fost revizuită ușor în jos, iar aportul pozitiv al formării brute de capital fix a fost revizuit în sus. Contribuția negativă a exportului net la creșterea PIB real a crescut considerabil, în condițiile în care noile date arată că dinamica anuală a importurilor a încetinit mai puțin decât în varianta anterioară, rămânând deosebit de ridicată.

Cele mai recente date statistice arată o încetinire a creșterii anuale a producției industriale în perioada aprilie-mai comparativ cu trimestrul I 2018, concomitent însă cu sporirea semnificativă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare. Lucrările din construcții au continuat să scadă în termeni anuali, pe seama segmentului construcțiilor rezidențiale, în timp ce activitatea din comerț și a menținut dinamica robustă. Deficitul de cont curent și-a temperat considerabil adâncirea în raport cu perioada similară a anului trecut. În același timp, variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie a urcat în luna mai (la +8,6 la sută, în creștere cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie), pe fondul încetinirii ritmului de creștere a productivității muncii.

Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ, în contextul creșterii cotațiilor relevante ale pieței monetare și al tendinței de apreciere ușoară a leului față de moneda europeană.

Creditul acordat sectorului privat și-a reaccelerat creșterea în iunie, la 6,8 la sută, de la 6,4 la sută în luna mai, pe seama creditului acordat populației, dar mai ales a creditului acordat societăților nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei a continuat să se mărească, ajungând la 65 la sută (de la un minim de 35,6 la sută în mai 2012).

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2018, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în trimestrul III, în condițiile menținerii ei deasupra intervalului țintei, urmată de coborârea ei mai pronunțată în ultimele luni ale anului curent spre limita superioară a intervalului-țintă de 1,5 3,5 la sută. Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflației se menține pe coordonate cvasisimilare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar ușor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp.

Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția prețurilor administrate (gaze și energie electrică), a prețurilor volatile ale produselor alimentare și ale unor produse alimentare procesate, precum și condițiile de pe piața muncii și conduita politicii fiscale. Relevante sunt, de asemenea, evoluțiile viitoare ale prețului internațional al petrolului, ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro și în UE și, implicit, conduita politicii monetare a BCE și a băncilor centrale din regiune.

Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 3 octombrie 2018.