Acțiunile la purtător: UE ne somează să le desființăm, ”noi” ne încăpățânăm

Guvernul a promovat un proiect de lege, privind prevenirea și combaterea spălării banilor, care asigură transpunerea obligatorie în legislația națională a Directivei UE 2015/849 prin care vor fi eliminate actiunile la purtător. Proiectul de lege este întârziat cu peste un an de la data limită, și nimic nu pare întâmplător atata timp cât numeroase averi dobândite netransparent, au fost construite sub paravanul acțiunilor la purtător.

Conform proiectului lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului aprobat de Executiv în ședința de joi, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii, societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni înregistrate în registrul comerțului vor trebui să efectueze conversia acțiunilor la purtător în acțiuni nominative și să depună actul constitutiv actualizat la oficiul registrului comerțului. Neîndeplinirea obligației de conversie de către societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni atrage dizolvarea acestora.

Directiva UE impune transparentizarea structurii capitalului social prin crearea unui registru centralizat al beneficiarilor reali și obligația statelor membre de a asigura cunoașterea, în orice moment, a acționarilor/asociaților. Totodată, legislația națională trebuie să prevadă pentru viitor obligația declarării beneficiarului real și în cazul asociațiilor și fundațiilor. De asemenea, trebuie să existe și o evidență centralizată a acestor beneficiari reali.

Beneficiar real, în sensul proiectului de lege, în cazul societăților comerciale este persoana sau persoanele fizice care dețin ori controlează o persoană juridică și care deține cel puțin 25% din acțiuni plus o acțiune sau participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%.

În prezent, informațiile privind identitatea asociaților societăților sunt înregistrate la Registrul Comerțului (societăți în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată), cele ale acționarilor societăților închise sunt înregistrate în registrele acționarilor sau la o societate de registru independentă, iar în cazul societăților tranzacționate pe o piață reglementată evidență se află la Depozitarul Central.

La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naționale ale beneficiarilor reali să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional.

Proiectul introduce și obligația declarării beneficiarului real al unei asociații sau fundații la momentul formulării cererii de înscriere a acesteia în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție urmează să-și aibă sediul. De asemenea, este propusă și reglementarea obligației de a comunica Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real anual sau ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale acestuia, precum și a sancțiunilor aplicabile în caz de neconformare.

Cel mai mediatizat caz de îmbogățire prin deținerea și transferul de proprietate netransparent al acțiunilor la purtător este al liderului PSD, Liviu Dragnea. Dar beneficiarii acestei reglementări legale sunt mult mai mulți majoritatea cu conexiuni în cercurile puterii la vârf. De aici și dezinteresul pentru eliminarea din legislație a unei reglementări contrare demersurilor euro-atlantice de prevenire a fenomenlui de spălare a banilor.

În România această lege datează din 1990 și este una din primele adoptate. Uniunea Europeană a trecut de mai bine de zece ani la interdicția acțiunilor la purtător, de exemplu: Belgia, prin adoptarea la 1.01.2008 a „Act of 14.12.2005”, modificat la data de 21.12.2013; Cehia, prin „Act no. 134/2013 Coli." din 1.01.2014, care a modificat Legea societăților și a impus o serie de noi obligații societăților; Marea Britanie, prin adoptarea „Small Business, Enterprise and Employment Act” din 25.03.2015.

În Cehia, legea din 1.01.2014 a adus o serie de modificări legii societăților și a impus noi obligații acestora din urmă. Legea impune ca, de la 1.01.2014, societățile pe acțiuni să își creeze propriul website și să posteze informații specifice. Societățile cu răspundere limitată aveau libertatea de a decide sau nu crearea unui astfel de website. Aceste informații obligatorii trebuie să fie ușor accesibile.