Aproape toți bugetarii au devenit „bugetari de lux” după doi ani și jumătate de guvernare social-democrată. Cu mici excepții. În comparație cu sectorul privat, indexările salariale la stat par fără oprire, iar cei mai norocoși sunt funcționarii publici.
Dacă în luna mai aproape toate categoriile de salariați din România au încasat mai puțini bani decât în aprilie, nu același lucru s-a întâmplat cu bugetarii.
„În luna mai 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna aprilie 2019 de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare)”, explică un comunicat al Institutului Național de Statistică.
Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 3.101 lei în mai, în scădere faţă de luna precedentă cu 14 lei (-0,4%).
Nu același lucru s-a întâmplat, însă, în sectorul bugetar. Deși prime și bonificații au fost acordate și bugetarilor de Paște, chiar mai generoase decât în sectorul privat, salariile au continuat să crească și în mai 2019:
„În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: învăţământ (+2,6%), administraţie publică (+1,4%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+0,5%)”, arată raportul INS.
– În administrația publică salariul mediu net a crescut din mai 2018 până în mai 2019 cu circa 580 de lei, de la 4.213 lei la 4.792 lei.
– Salariile din învățământ au urcat și ele de la un mediu net de 2.851 lei în mai 2018 la 3.411 lei în mai 2019.
– Sănătatea, care a beneficiat de majorări mai ales în 2018, raportează un avans al salariului mediu net de la 3.523 lei la 3.771 lei (în același interval, mai 2018 – mai 2019.)
Ce s-a întâmplat cu salariile din mediul concurențial
Salariile din mediul concurențial au scăzut ușor în luna mai 2019.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, cu 17,8%, în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 17,1%, respectiv în extracţia minereurilor metalifere, cu 16,2%.
– scăderi între 5,0% şi 12,5 % în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor mijloace de transport, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice;
– scăderi între 3,0% şi 4,0% în repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ(inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) – 6.946 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1.782 lei.
