Ruperea coaliţiei de guvernare creşte incertitudinile politice înaintea unui calendar electoral încărcat şi în condiţiile accentuării dezechilibrelor macroeconomice, susține agenția de evaluare financiară Fitch Ratings.
Ruperea coaliţiei de guvernare creşte incertitudinile politice înaintea unui calendar electoral încărcat şi în condiţiile accentuării dezechilibrelor macroeconomice. Aceste incertitudini reduc vizibilitatea privind probabilitatea, amploarea şi natura unor posibile măsuri de prevenire a creşterii deficitului bugetar, potrivit agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings.
Pe 26 august, ALDE s-a retras din guvernul de coaliţie format cu Partidul Social Democrat (PSD) în decembrie 2016. Tensiunile dintre cele două partide au crescut în urma rezultatelor slabe obţinute de cele două partide în alegerile pentru Parlamentul European din luna mai, se arată într-o analiză a Fitch.
Consecinţele politice imediate sunt încă în desfăşurare. PSD ar putea găsi un alt partener de coaliţie sau ar putea continua ca guvern minoritar, dar ar putea să fie supus unui vot de încredere în Parlament în termen de maximum 45 de zile de la ruperea coaliţiei. Dacă va pierde, ar putea fi format un guvern interimar sau ar putea fi convocate alegeri anticipate. Cu toate acestea, alegerile anticipate pot avea loc numai după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019, posibil odată cu aleegerile locale programate în iunie 2020. Următoarele alegeri parlamentare ar urma să aibă loc la sfârşitul lui 2020 sau la începutul lui 2021.
Creșterea puternică a cheltuielilor a aruncat deficitul general la 1,8% din PIB
Incertitudinile politice complică politica economică într-un moment în care indicatorii fiscali şi externi s-au înrăutăţit. Deficitul bugetar general a fost de 1,8% din PIB (pe cash, neanualizat) în perioada ianuarie-iulie, faţă de 1,2%, respectiv 0,6%, în intervalul similar din 2018 şi 2017. Creşterea a avut loc ca urmare a creşterii puternice a cheltuielilor, combinată cu o creştere sub aşteptări a veniturilor.
”În opinia noastră, măsurile corective incluse în rectificarea bugetară aprobată de guvern în luna august sunt insuficiente pentru a reduce deficitul la ţinta din buget de 2,76% din PIB. Anticipăm că deficitul va creşte la 3,4% din PIB în 2019, de la 3% anul trecut, şi considerăm că estimările guvernului se bazează pe previziuni optimiste privind veniturile”, se arată în analiza Fitch.
Potrivit agenţiei de evaluare financiară, deficitul de cont curent s-a înrăutăţit cu aproape 40% în primul semestru al anului 2019, principalul motiv fiind creşterea puternică a deficitului comercial. La nivelul unei perioade de 12 luni, deficitul de cont curent era în iunie de 4,95% din PIB-ul estimat. Având în vedere că deficitul nu este finanţat integral din investiţiile străine directe, această creştere ar putea duce la creşterea datoriei externe nete. O administrare slabă sau prelungirea blocajului politic ar putea accentua dificultăţile de a îmbunătăţi sustenabilitatea fiscală şi externă pe termen mediu.
Creșterea cu 40% a pensiilor. Da, ori ba?
Nu toate incertitudinile implică riscuri fiscale, potrivit Fitch. De exemplu, nu este clar dacă guvernul poate continua planurile de majorare a pensiilor cu 40% în septembrie 2020 (măsura care va urma unei majorări de 15% din septembrie 2019). Dacă majorarea de anul viitor a pensiilor nu va aveaa loc, acest lucru ar reduce presiunile de majorare a veniturilor pentru a acoperi cheltuielile.
”Pe ansamblu, considerăm că incertitudinile politice măresc riscurile pentru finanţele publice şi de supraîncălzire a economiei, într-o perioadă electorală încărcată. Abordarea de ‘a o scoate la capăt’, care a permis României să respecte ţinta de deficit bugetar de 3% prevăzut în legislaţia Uniunii Europene în ultimii ani, ar putea deveni mai dificilă, odată cu încetinirea creşterii economice şi oportunităţile mai mici de a reduce rapid cheltuielile”, potrivit Fitch.
Agenţia mai arată că a făcut referire la incertitudinile legate de perspectivele finanţelor publice atunci când a confirmat, în luna mai, ratingul României la nivelul ‘BBB-‘/perspectivă stabilă. Ratingul este susţinut de nivelul moderat al datoriei guvernamentale, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor şi indicatorii referitori la dezvoltarea umană sunt peste cei ai celorlalte state incluse în categoria ‘BBB’.
Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt factori majori de slăbiciune pentru ratingul de ţară. Politicile mai predictibile şi mai credibile ar putea susţine mai bine consolidarea fiscală sau măsurile de îmbunătăţire a stabilităţii macro-economice.
