Trecerea de la carnea de vită la alte surse de proteine ar putea salva milioane de vieţi şi ar reduce în mod spectaculos emisiile de gaze cu efect de seră, a anunţat joi Forumul Economic Mondial, informează AFP, citată de Agerpres.
Un nou studiu realizat de Oxford Martin School, o unitate a celebrei universităţi britanice, a demonstrat că 2,4% din decesele cauzate la nivel mondial de alimentaţie ar putea fi evitate prin reducerea consumului de carne, în special a celei de vită. În ţările bogate, unde se consumă mai multă carne de vită, procentul poate ajunge chiar şi la 5%.
Studiul elaborat la comanda Forumului Economic Mondial nu nu oferă date concrete privind numărul celor care mor anual din cauze alimentare, şi nici care sunt bolile sau afecţiunile incluse în această categorie.
Pe de altă parte, analiştii susţin că cererea de carne va continua să crească pe măsură ce populaţia globului este prognozată să ajungă la 10 miliarde până în 2050 şi, practic, va deveni imposibilă satisfacarea cererii.
Soluţia, sugerează specialiştii, stă în îmbunătăţirea modului în care se produce carnea de vită, porc sau pui, combinată cu decizia consumatorilor de a-şi diversifica alimentaţia, iar efectele pozitive se vor vedea chiar şi fără a renunţa complet la consumul de carne.
Studiul a analizat 13 surse de proteine, printre care carnea de vită, porc şi pui, dar şi fructe şi legume, precum fasole, şi înlocuitori non-animali, precum tofu sau noi produse, precum insectele. Cercetătorii au ajuns la concluzia că fasolea, mycoproteine (un produs derivat din ciuperci) şi mazărea oferă cele mai bune rezultate pentru sănătate, cu o reducere a mortalităţii de până la 7%.
Studiul insistă, de asemenea, şi pe consecinţele asupra mediului înconjurător. Datele din 2010 arată că numai producţia de carne de vită a fost responsabilă pentru un sfert din toate emisiile de gaze cu efect de seră produse de alimentaţie. Creşterea animalelor reprezintă, de asemenea, o ameninţare pentru atmosfera terestră, din cauza faptului că bovinele eliberează în atmosferă cantităţi enorme de metan, dar şi a creşterii suprafeţei pajiştilor în detrimentul pădurilor care absorb dioxidul de carbon.
