Un tribunal european va decide marţi dacă deciziile prin care Comisia Europeană a cerut companiilor Starbucks şi Fiat Chrysler să ramburseze avantajele fiscale de care au beneficiat sunt legale sau nu, o hotărâre urmărită cu atenţie deoarece aceiaşi judecători vor decide şi un caz similar care vizează gigantul american Apple, transmite AFP.
Sancţionate în urmă cu patru ani, constructorul auto italian Fiat şi lanţul american de cafenele Starbucks au fost primele dintr-o lungă serie de multinaţionale vizate de Comisia Europeană pentru că au beneficiat de un tratament fiscal considerat mult prea favorabil.
Comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, a somat în data de 21 octombrie 2015 Fiat şi Starbucks să ramburseze până la 30 de milioane de euro fiecare, primul către Luxemburg şi al doilea către Olanda. Cele două companii şi ţările vizate au depus fiecare recursuri împotriva acestei decizii a executivului comunitar iar tribunalul european va examina marţi aceste recursuri.
Margrethe Vestager, fost ministru al Economiei în Danemarca, susţine că aceste avantaje fiscale constituie de fapt ajutoare de stat ilegale deoarece provoacă o distorsionare a concurenţei. Comisarul danez a urmat aceeaşi logică atunci când un an mai târziu, în data de 30 august 2016, a ordonat gigantului american Apple să ramburseze Irlandei taxe în valoare de 13 miliarde euro.
Deciziile de marţi ale tribunalului european care vizează Fiat şi Starbucks vor fi urmărite cu atenţie deoarece sunt primele hotărâri care se referă la companii individuale şi la problema deciziilor fiscale, acele acorduri încheiate între administraţia fiscală a unui stat şi o multinaţională, acorduri care au intrat în vizorul Margrethei Vestager.
Tratamentul fiscal extrem de favorabil de care marile companii beneficiază din partea anumitor state membre, precum Belgia, Irlanda, Luxemburg şi Olanda, care vor să şi asigure astfel investiţii şi crearea de locuri de muncă pe teritoriul lor este denunţat de mult timp de ONG-uri. Indignarea contra acestor practici a crescut după criza financiară, opinia publică fiind indignată de faptul că cei bogaţi plătesc impozite mici în timp ce populaţia suferă de pe urma austerităţii.
