Astăzi, nimeni nu mai consideră ca temă prioritară dezbaterea despre epidemie și situația medicală. Guvernele marilor state de pe glob au acum ca prioritate absolută redeschiderea treptată a economiei și înțelegerea modului în care se va comporta lumea afacerilor după „redeschidere”.
Ce putem să spunem despre ce s-a întâmplat până acum?
Prima observație esențială este aceea că omenirea a supravuețuit și că lumea continuă să fie condusă de la Washington. Căderea economică a fost abruptă, neașteptată și părea fără de sfârșit. Până în momentul în care America a fost atinsă de valul în creștere al epidemiei. Atunci, administrația Trump a intervenit cu un gest dramatic dar venit la timp: a anunțat un plan masiv de intervenție pentru repornirea economiei, constând într-o sumă gigantică alocată diverselor sectoare deficitare: 2 000 de miliarde de dolari. La care se vor adăuga 2 300 miliarde de dolari cu care își va juca Federal Reserves cartea sa în susținerea afacerilor și companiilor. Acela a fost momentul de cotitură. Rând pe rând, statele mari, Germania, Japonia, Franța, Marea Britanie, etc au început să răspundu planului american de stimulare a economiei cu măsuri de amplitudini similare. Au urmat apoi statele mai mici, inclusiv în zona noastră (Republica Cehă, Ungaria, Polonia). Tot acest angrenaj a determinat stoparea spiralei neîncrederii și sentimentul de optimism a determinat o revenire spectaculoasă a burselor pe tot mapamondul.
A venit apoi, duminică, succesul operațiunii de oprire a declinului principalului titlu tranzacționat la nivel planetar : țițeiul. Un acord global de reducere cu aproape 10 milioane de barili/zi a producției a fost încheiat duminică și prețul „aurului negru” s-a stabilizat, determinând apariția unui oarecare confort în sectoarele enrgetice.
Și astfel am ajuns la „împingerea” în prim-plan a preocupărilor și strategiilor pentru redeschidere. Pentru că, nu-i așa?, nu putem supraviețui stând în casă și neproducând sau neconsumând. Toate țările mari, importante, au astăzi o preocupare majoră pentru redeschiderea economiei și se fac diverse scenarii în acest sens, în logica: am hotărât câți bani ne trebuie, îi avem, hai să vedem pe ce îi cheltuim.
Momentul de timp al relaxării restricțiilor în lumea occidentală depinde, în mod esențial, de evoluția numărului de infectări în principalele economii ale blocului euro-atlantic. Din acest punct de vedere este clar că ne apropiem de vârful episodului pandemic:
Ce se va întâmpla după a două jumătate a lui aprilie, atunci când vom consemna vârful generalizat al numărului de noi infectări? Iată cum își imaginează banca de investiții Morgan Stanley viitorul imediat:
Așadar începutul lunii iunie va consemna primul val de redeschidere globală a economiei, după 10-12 săptămâni de oprire forțată. Atunci va fi perioada majoră de redeschidere pentru că atunci va fi primul val de reveniri în SUA, principala economie a blocului occidental. Al doilea val este așteptat la mijloc de iulie, urmând ca acest lucru să determine, spre sfârșit de decembrie un al doilea vârf al pandemiei, mai mic dar probabil tot de o violență extremă.
Întrebarea esențială acum devine : cât de mult se va putea controla al doilea vârf al epidemiei și cât de redus va fi acesta în raport cu situația actuală. Dacă se va putea demonstra în viața reală că măsurile de precauție luate acum vor cauza un episod II al pandemiei mult mai puțin dramatic, economia se va relansa cu adevărat și ar putea reveni, spre sfârșitul trimestrului II al anului viitor la ritmuri de creștere extrem de înalte.
