Isărescu și cele ”șase porunci” mcroeconomice

Nu mai stimulați prin măsuri fiscale consumul, faceți reformele structurale de care economia are nevoie, atenție la încrederea în scădere a românilor în economie, scade competitivitatea produselor românești, atenție la deficit și la presiunile inflaționiste!
Acestea sunt mesajele transmise miercuri Guvernului de către experții BNR prin intermediul Raportului privind inflația, ediția august 2018.
  • Mesajul nr 1: NU mai stimulați cererea! Se va duce în consumul de import!
”Rămâne dezirabilă menținerea unui echilibru între setul de măsuri fiscale și de venituri cu rol de stimulare a cererii agregate și, respectiv, cele de potențare a capacității productive a economiei. În acest fel, s-ar putea preveni reorientarea surplusului de cerere, atât din sectorul privat, cât și din cel public, către importul de bunuri și servicii, cu consecințele inerente asupra dezechilibrului extern”, se arată în Raportul privind inflația, publicat miercuri de BNR.
”Dacă vrem creștere economică mai mare trebuie acționat pe investiții și productivitate. Vrem creștere economică mai mare, trebuie să stimulăm potențialul economiei, nu numai cererea. Pentru că dacă stimulăm numai cererea, și ea este peste potențial, nu poate să fie decât două efecte: 1. creăm locuri de muncă în străinătate, adică importăm mai mult ca să acopere excesul de cerere și nu cred că e de dorit. E de dorit ca stimularea cererii să fie corelată cu potențialul economiei, ca economia să producă ceea ce se cere în plus. Sau creăm inflație ceea ce iarăși nu este de dorit”, a explicat miercuri Guvernatorul, citat de Hotnews.ro.
  • Mesajul nr.2: Faceți reformele de care economia necesare!
Se impune implementarea consecventă a unui mix echilibrat de politici macroeconomice, în paralel cu continuarea și aprofundarea reformelor structurale din economie, în vederea asigurării unei creșteri economice sustenabile.

 

  • Mesajul nr 3: Încrederea românilor se deteriorează pe fondul modificărilor de natură fiscală
”Încrederea consumatorilor a continuat să se deterioreze, pe fondul incertitudinilor cu privire la impactul exercitat asupra veniturilor nete de modificările de natură fiscală operate la începutul anului 2018, precum și la situația economică în general. În acest context, categoriile de produse care au resimțit o vizibilă atenuare a cererii au fost cele cu sensibilitate ridicată la schimbările survenite în puterea de cumpărare și în sentimentul populației, respectiv bunurile de folosință îndelungată și serviciile de piață”

 

  • Mesajul nr.4: Asistăm la deteriorarea competitivității prin preț a produselor autohtone, în condițiile majorării alerte a costurilor unitare cu forța de muncă
”Exporturile de bunuri și servicii sunt așteptate să își continue avansul, după creșterea de 3,3% din trimestrul I, însă vor cunoaște o atenuare de ritm comparativ cu anii precedenți. Pe de o parte, avansul componentei va fi susținut de evoluțiile anticipat favorabile ale activității economice a principalilor parteneri comerciali, dar și de vânzările aferente sectoarelor integrate în lanțurile internaționale de valoare adăugată (precum producția mijloacelor de transport și ramurile conexe). Pe de altă parte, decelerarea dinamicii anuale are în vedere deteriorarea competitivității prin preț a produselor autohtone, în condițiile majorării alerte, încă din cursul anului trecut, a costurilor unitare cu forța de muncă, a căror evoluție se va reflecta și asupra costurilor de producție și, implicit, a prețurilor finale la consumatori. În sensul atenuării creșterii exporturilor de bunuri și servicii acționează și o serie de caracteristici structurale trenante ale economiei, precum lipsa sau calitatea deficitară a infrastructurii ori structura valorii adăugate obținute în procesele de producție, în contextul unui nivel încă redus al inovării”, mai arată Raportul citat.

 

  • Mesajul nr.5: Adoptarea de măsuri fiscale compensatorii pentru menținerea deficitului bugetar în țintele propuse de autorități  este de natură a genera riscuri la adresa prognozei ratei anuale a inflației
”O altă sursă de risc, apreciată ca fiind echilibrată însă, se referă la conduita politicii fiscale și a celei a veniturilor. Având în vedere evoluțiile recente, rămân preocupante potențialele reconfigurări ale coordonatelor bugetului public pe intervalul de prognoză în contextul unor posibile subperformanțe bugetare. Din această perspectivă, adoptarea de măsuri fiscale compensatorii pentru menținerea deficitului bugetar în țintele propuse de autorități – mai ales în situația în care ar viza majorarea cheltuielilor curente, în dauna celor de capital –, este de natură a genera riscuri la adresa prognozei ratei anuale a inflației. În contextul macroeconomic actual, este necesară în continuare implementarea consecventă a unui mix echilibrat de politici macroeconomice, esențială din perspectiva prevenirii unor efecte mai puțin dezirabile în economie”
  • Mesajul nr.6: Presiunile inflaționiste vor continua până anul viitor, în al doilea trimestru
”În termeni trimestriali, deviația PIB (un indicator al presiunilor inflaţioniste viitoare din economie. O deviaţie PIB pozitivă indică presiuni inflaţioniste, în timp ce o deviaţie PIB negativă indică presiuni dezinflaţioniste) se va poziționa pe o traiectorie moderat ascendentă începând din trimestrul II 2018, fiind preconizat ca, din trimestrul II 2019, această tendință să se inverseze”, se arată în Raportul privind inflația, prezentat miercuri de Guvernator.
Articolul precedentBNR, pregătită să limiteze gradul de îndatorare la credite. Regulamentul, în septembrie
Articolul următorO decizie administrativă a prăbușit Bitcoin

Comments are closed.