România a înregistrat în iulie cea mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană comparativ cu luna iunie (-3,3%) şi este pe poziţia a treia în privinţa declinului faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018 (-5,2%), potrivit datelor publicate joi de biroul european de statistică Eurostat.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate joi, producţia industrială a României a scăzut în luna iulie cu 3% ca serie brută, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, şi cu 6,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
”În luna iulie 2019, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă cu 2,9% ca serie brută şi a scăzut cu 3,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a scăzut cu 3% ca serie brută şi cu 6,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, aată un comunicat al INS.
La nivelul Uniunii Europene, declinul lunar a fost de 0,1%, iar cel anual de 1,2%. În zona euro, producţia industrială a scăzut cu 0,4% faţă de iunie şi cu 2% faţă de iunie 2018, datele din regiune fiind mai slabe faţă de aşteptările analiştilor, potrivit Reuters.
Cele mai mari scăderi lunare ale producţiei industriale au fost consemnate de România (-3,3%), Estonia (-2,9%) şi Letonia (-2,1%). Cele mai mari creşteri au avut loc în Croaţia (4,9%), Portugalia (3,6%) şi Danemarca (3,5%).
Faţă de iunie, la nivelul UE producţia de energie a scăzut cu 1,1%, în timp ce producţia de bunuri de capital a urcat cu 1,5%, cea de bunuri de consum de folosinţă îndelungată cu 1,2%, iar producţia de bunuri de consum perisabile cu 0,1%. Producţia de bunuri intermediare a stagnat.
În termeni anuali, România a consemnat în iulie a treia mare scădere a producţiei industriale din UE (-5,2%), declinuri mai accentuate fiind observate în Estonia (-5,4%) şi Germania (-5,35). Cele mai mari creşteri au avut loc în Ungaria (8,%), Danemarca şi Lituania (ambele cu 5,1%).
La nivelul UE, în termeni anuali, producţia de bunuri de capital a scăzut cu 2,6%, producţia de bunuri intermediare cu 2,2%, iar cea de energie cu 1,7%. Producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a urcat în schimb cu 1,8%, iar cea de bunuri perisabile cu 2,3%.
Datele Eurostat măsoară evoluţia volumului producţiei industriale excluzând construcţiile, pe baza datelor ajustate la efectele de calendar şi de sezon.
