Legea offshore a fost votată în Camera Deputaților de două ori, pentru că prima oară nu ieșiseră voturile necesare. Liviu Dragnea consideră că s-a întărziat inutil două săptămâni pentru ca în final textul să nu difere cu ceea ce și-a dorit PSD.
”Stabilitatea legislației este o chestiune cerută de pentru investitori. Din punctul meu de vedere stabilitatea este dată chiar de Legea. Legea în sine este o garanție. Dar Legea in sine poate fi schimbată la un moment dat. Am putea pune in Legea că aceasta nu va fi modificată.”, a declarat Liviu Dragnea înaintea intrării la vot a Legii returnate de președinției Parlamentului după adoptarea acesteia în luna iulie a acestui an.
De fapt discuțiile de spre chestiunea stabilității fiscale și argumentele pe cifre concrete pe care PSD și-a construit amendamentele impuse legii și prima dată și acum la reevaluarea acesteia (pe care până ieri Ministerul Finanțelor nu le furnizase comisiilor de analiză a legii) a constituit subiect de discuții in contradictoriu între deputatul ALDE, Varujan Vosganian în ultimele două săptămâni .
Chiar ieri Vosganian a cerut modificarea prevederii din proiectul offshore care stipulează că „titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Vosganian a apreciat că acest articol nu oferă investitorilor suficiente garanții fiscale.
În varianta de la Senat, articolul prevede că „Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, inclusiv pe durata oricăror prelungiri subsecvente, nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Vosganian consideră ceea ce susține PSD este „o stabilitate pe jumătate”.
Zilele următoare vom prezenta cifrele concrete pe care am fundamentat această Lege, a anunțat Liviu Dragnea. De ce nu astăzi în plen? Liderul PSD nu a spus. A precizat doar ca ”S-a întârziat două săptămâni ca sa rămânem pe aceleași prevederi. Dar să vedem cum va ieși de la votul din plen.” a conchis Dragnea.
Față de datele vehiculate până în prezent, care se bazau pe estimarea efectuată de Deloitte indicau că rezervele descoperite în Marea Neagră s-ar cifra la 200 miliarde metri cubi, Ministerul Finanțelor a prezentat în premieră calcule din care rezultă că doar 115 miliarde mc sunt exploatabili comercial.
Tot Finanțele au anunțat că prețul mediu la care vor fi valorificate gazele extrase din Marea Neagră va fi de 130 lei/MWh. Redevențele vor fi de maximum 13,5%, companiile vor fi taxate cu impozitul pe profit și impozit pe venitul suplimentar. Acest venit suplimentar este, de fapt, suma care trece peste pragul de 45,71 lei încasată pentru fiecare MWh vândut.
Inca din luna iulie, parlamentarii au introdus un sistem progresiv de impozitare a veniturilor suplimentare pe care petrolistii urmeaza sa le incaseze. Practic, potrivit legii, cu cat companiile vor mai multi bani pe MWh, cu atat va creste si procentul din incasari datorat statului roman.
Companiile care au in acest moment acorduri petroliere offshore și care așteaptă forma finală a legii offshore pentru a decide dacă investesc sau nu în Marea Neagră:
OMV Petrom și ExxonMobil: perimetrul de mare adâncime Neptun Deep
Lukoil, PanAtlantic Petroleum și Romgaz: perimetrul Trident
Black Sea Oil&Gas (BSOG): perimetrele Midia și Pelican
Petromar Resources: perimetrele Muridava și Est Cobălcescu
Comments are closed.