Reprezentantul Germaniei în boardul executiv al Băncii Centrale Europene, Sabine Lautenschlaeger, şi-a anunţat miercuri demisia din funcţie, cu doi ani înainte de expirarea mandatului său, o decizie suprinzătoare care vine însă într-un moment în care se înmulţesc nemulţumirile faţă de politica monetară adoptată de BCE, transmit AFP şi Reuters.
Într-un scurt comunicat de presă, BCE a anunţat că „Sabine Lautenschlaeger, membru al boardului executiv şi al consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene l-a informat pe preşedintele Mario Draghi că va demisiona din funcţie începând cu data de 31 octombrie 2019”. BCE nu a oferit un motiv pentru decizia surprinzătoare a lui Sabine Lautenschlaeger având în vedere că, în mod normal, mandatul ei urma să se încheie în luna ianuarie 2022.
Însă o sursă din apropierea acestui dosar a declarat miercuri seară pentru BCE că decizia lui Sabine Lautenschlaeger este un semnal clar al nemulţumirilor care există faţă de direcţia pe care o urmează BCE sub conducerea italianului Mario Draghi.
„Sabine Lautenschlaeger se gândea de ceva timp să plece însă ultimele decizii adoptate de BCE la 12 septembrie au fost factorul declanşator”, a declarat pentru AFP o sursă din apropierea unei bănci centrale din zona euro. La şedinţa de politică monetară care a avut loc în 12 septembrie, Lautenschlaeger s-a numărat printre cei şapte membri ai consiliului guvernatorilor BCE, instanţă care numără 25 de persoane în total, care s-au opus unui nou pachet de măsuri de sprijinire a economiei, a adăugat sursa. În acea zi, BCE a decis să relanseze achiziţiile de active, cu o valoare de 20 miliarde euro pe lună, o decizie care a provocat discuţii la vârful BCE. Preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, a apreciat atunci că italianul Mario Draghi „a depăşit limitele”.
Lautenschlaeger, care va participa la următoarea reuniune a consiliului guvernatorilor BCE din 24 octombrie, va deveni cel de-al treilea cetăţean german membru al boardului BCE care demisionează înainte de încheierea mandatului. Primul a fost economistul şef al BCE, Juergen Stark, care în 2011 a intrat în conflict cu politica instituţiei de a achiziţiona obligaţiuni guvernamentale pentru a contracara criza datoriilor. Doi ani mai târziu un alt german, Joerg Asmussen, a plecat de la BCE înainte de expirarea mandatului pentru a deveni adjunctul ministrului Muncii în Guvernul de la Berlin.
Separat, preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno a anunţat că guvernatorul adjunct al Băncii Centrale a Italiei, Fabio Panetta este singurul candidat pentru a-i succeda în funcţie lui Benoît Coeuré, în consiliul director al Băncii Centrale Europene. „Am primit un singur nume. Depunerea de candidaturi s-a încheiat astăzi”, a spus preşedintele Eurogrupului.
Mandatul de opt ani al lui Benoît Coeuré în consiliul director al BCE se va încheia la 31 decembrie 2019. Consiliul director al BCE este compus din şase membri, dintre care unul este preşedintele BCE, iar printre atribuţiile sale se numără pregătirea reuniunilor consiliului guvernatorilor BCE, la care alături de guvernatori celor 19 bănci centrale din zona euro participă şi cei şase membri ai consiliului director.
În mod obişnuit, cele trei mai state din zona euro, Germania, Franţa şi Italia, desemnează fiecare câte un reprezentant în consiliul director al BCE. Însă locul Italiei va fi vacant după 31 octombrie, data la care actualul preşedinte al instituţiei, Mario Draghi, va fi înlocuit de fostul ministru francez al Economiei, Christine Lagarde.
