Războiul din Ucraina și urmările sale pe termen mediu s-ar putea dovedi o provocare pentru economiile est-europene, precum a României, atrage atenția o analiză a revistei The Banker. Conflictul a lovit regiunea într-un moment extrem de delicat, în care revenirea economică post-pandemie era deja afectată de explozia prețurilor energie și, ca urmare, a inflației, iar îndatorarea excesivă a statelor ar putea provoca alte dezechilibre în lanț.
Într-o notă din martie, Oxford Economics scria că țările din Europa Centrală și de Est sunt printre cele mai expuse impactului economic al invaziei Ucrainei de către Rusia, produsul intern brut (PIB) din regiune estimându-se că va scădea în medie cu 1 punct procentual în 2022 și 0,5 în 2023, scrie The Banker, citat de HotNews.
Economia României a crescut cu 5,9% în 2021, potrivit datelor provizorii revizuite ale Institutului Național de Statistică, dar la sfârșitul lunii martie, după invadarea Ucrainei de către Rusia, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a redus previziunile privind creșterea economică a României de la 4,4% la 2,8% pentru 2022, cu o revenire la 4,2% în 2023.
Banca Mondială are o estimare mai pesimistă privind economia României. Astfel, creșterea ar urma să fie de doar 1,9% din PIB în 2022. Fitch Ratings scrie într-o notă actualizată în aprilie că creșterea PIB-ului României va încetini la 2,1% în 2022, afirmând ratingul de credit al țării la BBB- cu o perspectivă negativă.,
În aceeași analiză, Valentin Tătaru, economist-șef la ING Bank România, a afirmat că impactul negativ comercial ar trebui să fie marginal, dar sugerează că cea mai mare parte a impactului războiului asupra economiei României va fi cel legat de încredere, dar și creșterea prețurilor globale la energie și mărfuri.
De altfel, ING Bank și-a redus previziunile privind PIB-ul pentru 2022 pentru România de la 3,2% la 2,3% , inflația fiind proiectată să crească cu 9,3%.
Dăianu: Ar trebui să fim fericiți dacă încheiem anul cu o creștere între 2% și 3%
„Bugetul public a fost construit pe o rată de creștere economică de peste 4% din PIB”, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal al României. „Cred că ar trebui să fim fericiți dacă încheiem anul cu ceva între 2% și 3%. Întreruperile lanțului de aprovizionare vor continua și vor fi accentuate de război și de criza de pe piețele de mărfuri.”
Fitch mai scrie că, în scenariul său de bază, datoria publică a României va ajunge la 55,2% din PIB în 2023. Agenția de rating a mai subliniat dezechilibrele macro persistente, inclusiv deficitul extern mare, care ar putea limita răspunsurile României în cazul unor șocuri, adăugând că se așteaptă la un deficit bugetar de 7,1% în 2022 și de 5,8% din PIB în 2023, ceea ce reprezintă printre cele mai mari deficite în rândul țărilor cu rating BBB.
Totuși, domnul Dăianu spune: „Eu continui să cred că România este subestimată. Este adevărat că are un deficit bugetar foarte mare și că misiunea de a-l reduce în trei [sau] patru ani este foarte ambițioasă, dar există și potențialul de a crește semnificativ veniturile fiscale.”
Creșterea ratelor dobânzilor și a inflației
În aprilie, banca centrală a României, Banca Națională a României (BNR) și-a majorat rata dobânzii de referință cu 50 de puncte de bază (bps), la 3% – a cincea creștere consecutivă a ratei. Este puțin probabil ca acestea să fie ultimele creșteri din 2022.
„Credem că o deteriorare a perspectivelor inflației înseamnă că dobânzile vor crește la peste 5% în acest an”, a scris Liam Peach, un economist de la Capital Economics, într-o notă destinată clienților, la scurt timp după ce a fost anunțată cea mai recentă creștere a ratei dobânzii de către BNR.
Potrivit BNR, inflația anuală a urcat la 8,19% în decembrie și de atunci a crescut constant. Prețurile de consum au evoluat cu 10,2% în martie, iar prețurile alimentelor au crescut cu 11,2%. Ultima dată când România a mai avut inflație de 2 cifre a fost în 2004.
Sunt și perspective pozitive privind economia românească
Prin PNRR, România ar urma să primeasă circa 29 de miliarde de euro, în granturi și împrumuturi, pe un orizont de cinci ani, sumă ce reprezintă 13,7% din PIB-ul României din 2020. Potrivit estimărilor guvernamentale, se așteaptă că fondurile NextGenerationEU (NGEU) vor contribui la creșterea PIB-ului real cu 3,4% – 5,4% între 2021 și 2026.
Bani mai intră în România și prin alte canale, cum ar fi peste 80 de miliarde de euro în finanțări din diverse inițiative ale UE, adică echivalentul a 37% din PIB-ul anual, potrivit estimărilor Fitch.
