Jeroen Dijsselbloem, fostul preşedinte al Eurogrupului, a declarat, joi după-amiaza, la Bucureşti, că, în ciuda recentei crize financiare, puţine ţări din zona euro şi-au făcut buffere fiscale, astfel că, dacă ar reveni o criză, prea curând, multe nu ar face faţă şocului. România are buffer.
„În prezent, creşterea economică a revenit în zona euro, de câţiva ani, 2017 a fost un an bun, deficitele sunt, în medie, sub 0,5% (din PIB), peste tot este sub 3% – deşi nu ştiu dacă să spun acest lucru după ultimele evoluţii din politica lui Emmanuel Macron -, rata şomajului a scăzut peste tot, exporturile au redevenit puternice, chiar dacă în 2018 a fost mai puţin puternic decât în anii precedenţi şi rata şomajului este încă ridicată în unele ţări. De asemenea, sunt foarte puţine ţări care şi-au făcut buffere fiscale, cu alte cuvinte, dacă ar reveni o criză, prea curând, multe guverne, sau ţări, nu ar putea face faţă acelui şoc”, a afirmat Jeroen Dijsselbloem, joi, după-amiaza, la Bucureşti, cu ocazia lansării cărţii sale „Eurociza”. Fost ministru de Finanţe al Olandei, între noiembrie 2012 şi octombrie 2017, Dijsselbloem este cunoscut mai mult pentru că a deţinut funcţia de preşedinte al Eurogrupului, între ianuarie 2013 şi ianuarie 2018.
Dacă multe dintre cele 19 ţări din zona euro nu au un buffer fiscal, România are, la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), un buffer fiscal de aproximativ 5 miliarde de euro, care ar fi suficient pentru a-i acoperi cheltuielile timp de cinci luni, conform celor mai recente declaraţii ale ministrului de resort, Eugen Teodorovici. În schimb, miercuri, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a declarat că se ia în calcul desfiinţarea acestui buffer, iar suma să fie realocată către fondul destinat administraţiilor locale.
„Sunt doar un economist simplu şi cu o cultură agrară, dar înţeleg că, în timpul unei crize, un guvern ar face bine să aibă un spaţiu fiscal, prin care să îşi permită să stimuleze economia. Dacă altfel nu se poate, pentru că sunt supraîndatorate sau nu funcţionează, guvernul ar trebui să poată stimula economia, dar trebuie să fie în poziţia să o poată stimula. În timpul crizei, multe ţări din Europa nu au fost în această poziţie – unele ţări aveau deja datorii suverane extrem de ridicate, la începutul crizei. Dacă nu au un buffer fiscal, atunci de unde vor veni banii de care ai nevoie pentru a-i pompa în economie? Pe lângă acest lucru, salvarea băncilor a luat o mare parte din banii din rezervă pe care îi aveam”, a subliniat Dijsselbloem. Fostul preşedinte ale Eurogrupului a studii universitare de economie agricolă, la Wageningen University, iar timp de patru ani, la începutul carierei, a lucrat în Ministerul Agriculturii din Olanda.
