Autoritățile din diverse țări au reacționat ferm și au plasat pe lista neagră platformele Txex și RS Deal, după ce tot mai multe persoane au căzut victime ale unor fraude financiare serioase. Specialiștii avertizează că aceste aplicații nu ar trebui nici măcar instalate pe telefoane, deoarece nu sunt autorizate de nicio instituție financiară recunoscută, iar certificările afișate pe site-urile lor, cum ar fi cele FinCEN, sunt în realitate falsuri.
Ce sunt Txex și RS Deal și cum funcționează aceste „scheme”?
Platformele oferă posibilitatea utilizatorilor să facă depuneri inițiale mici și să retragă sume reduse la început, astfel încât să creeze iluzia unor câștiguri reale. Îndemnați să reinvestească și să mărească sumele inițiale, utilizatorii ajung de fapt să susțină o schemă piramidală ce funcționează pe principiul atragerii continue a unor noi participanți. În plus, ofertele de bonusuri pentru aducerea unor noi „investitori” transformă victimele în complici involuntari ai acestei înșelătorii.
Această metodă are rădăcini istorice: schema Ponzi, numită după Charles Ponzi care în anii 1920 promitea profituri uriașe prin tranzacționarea speculativă a unor timbre poștale. În România post-comunistă, celebra țeapă „Caritas” a fost o variantă locală ce a fructificat disperarea populației după căderea regimului Ceaușescu.
În esență, promisiunile sunt de profit rapid și consistent cu un capital minim. Fiecare nou participant trebuie să atragă 30 de noi membri, pentru care se oferă câte 24 de euro sau dolari. La început, retragerile unei sume mici sunt posibile, ceea ce le dă încrederea celor implicați. Însă, pe măsură ce investițiile devin mai consistente, accesul la bani fie este blocat, fie costurile pentru retragere devin prohibitive.
Suma minimă pe care trebuie să o depună un utilizator nou este de 500 de dolari, iar, după cum arată experiențele victimelor, este extrem de dificil să convingă atât de multe persoane noi să investească efectiv, ceea ce amplifică riscul prăbușirii schemei.
Retragerea banilor, pasul riscant care expune identitatea utilizatorilor
Pentru a putea retrage banii investiți, utilizatorii sunt obligați să trimită selfie-uri însoțite de buletine de identitate. Aceste documente ajung în mâinile infractorilor, care le folosesc pentru a deschide conturi bancare, platforme de schimb valutar crypto sau chiar pentru a accesa credite frauduloase sub numele victimelor.
Această colectare de date personale facilitează activități de spălare a banilor și alte fraude financiare, iar persoanele afectate pot ajunge chiar să fie responsabile fiscal pentru tranzacții pe care nu le-au făcut.
Când și cum se va prăbuși aceasta schemă?
Schema funcționează atâta timp cât fluxul de noi investiții nu se oprește. Când numărul noilor participanți scade, operatorii vor închide platformele, iar mii de români vor rămâne fără economiile depuse și cu identitățile compromise. Experții recomandă o atenție sporită și evitarea totală a acestor „oportunități” care ascund capcane periculoase.
