Schimbările climatice au condus la politici care promovează resurse energetice alternative în dauna soluțiilor clasice: cărbune și hidrocarburi. România este pe lista țărilor ce vor fi sprijinite financiar pentru tranziția regiunilor carbonifere.

În primul rând, însă, aceste energii verzi nu pot susține singure securitatea sistemului energetic. În al doilea rând, sunt economii, precum a României, care se bazează pe resursele energetice fosile iar implicațiile sociale în cazul unei tranziții sunt greu suportabile fără un un program clar de reconversie.

România a anunțat deja închiderea a 4 din cele 6 mari mine de cărbune. In minerit mai sunt angajați în acest moment aproximativ 15.000 de oameni concetrați iîn zona Valea Jiului pe două perimetre denunite generic Sud-Vest Oltenia și Vest.

”Combaterea schimbărilor climatice începe chiar cu regiunile noastre. Acesta este motivul pentru care am lansat un instrument de asistență structurală pentru regiunile carbonifere și cele ce utilizează intensiv cărbunele – pentru a sprijini modernizarea economiilor acestora și pentru a gestiona impactul social al tranziției la o economie cu emisii reduse de carbon. Vorbim aici de sănătatea oamenilor, de locurile lor de muncă și de oportunitățile pentru viitor. Din acest motiv, lucrăm deja cu regiunile din 7 state membre și mobilizăm programele UE pentru îndeplinirea acestui obiectiv important. Mai mult, ne pregătim să discutăm această inițiativă cu partenerii noștri internaționali la reuniunea COP24 de la Katowice, pentru a o extinde la nivel global”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, responsabil pentru politicile energetice ale UE.

Cele 7 state membre mai sus-menționate sunt Cehia, Germania, Grecia, Polonia, România, Slovacia și Spania. Includerea noastră în această grupă de țări se justifică prin faptul că România deține rezerve importante de cărbune, care ar asigura necesarul de energie electrică al țării pentru mai bine de un secol.

Conform Strategiei Energetice, România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde tone lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 milioane tone. Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se află în perimetre exploatate.

Corina Crețu, comisar european pentru Politici Regionale, a spus că ”UE și-a luat angajamentul de a nu lăsa pe nimeni și nici o regiune în urmă în procesul de tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon. Politica de coeziune face investiții semnificative în promovarea creșterii și creării de locuri de muncă în regiunile carbonifere, oferindu-le sprijin pentru identificarea, dezvoltarea și realizarea de investiții în acele domenii în care pot deveni competitive – ceea ce noi numim specializare inteligentă”

„Am lansat Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziție pentru a le ajuta să gestioneze transformarea economică și socială ce rezultă din reducerea utilizării cărbunelui. Suntem încântați că multe dintre părțile interesate și reprezentanții guvernamentali din regiunile ce utilizează intensiv cărbunele vor participa la următoarea reuniune a Platformei, ce va avea loc în noiembrie în beneficiul regiunilor ce parcurg procesul de tranziție energetică”, a adăugat comisarul Miguel Arias Canete.

Printre țările europene, Valea Jiului este una dintre zonele miniere din UE cu cei mai mulți angajați în acest domeniu, ceea ce face necesitatea implementării cât  mai multor proiecte cu finanțare europeană.

„Valea Jiului primeşte o atenţie specială în cadrul iniţiativei de sprijin pentru regiunile carbonifere, un proiect dedicat identificării de soluţii alternative pentru zonele miniere”, a spus Corina Crețu.

„Comisia Europeană nu impune închiderea minelor, care este decizia suverană a autorităților naționale și locale. Dar Uniunea Europeană pune la dispoziţie prin intermediul programelor operaţionale, fonduri  tocmai pentru reconversia acestor zone miniere. Prin politica de coeziune, Valea Jiului a beneficiat deja de 2,5 miliarde de euro în perioada 2007-2013”, a arătat Corina Crețu

Articolul precedentLeul continuă să se întărească pe piața valutară
Articolul următorAvertisment: Fără sânge proaspăt în economie, industria nu va mai putea performa

Comments are closed.