În primele 8 luni din 2019 vorbim de 18 modificări ale reglementărilor fiscale prin acte normative, susține Daniel Anghel, liderul departamentului de consultanță fiscală și juridică din cadrul PwC.
El a precizat, că de curând MFP a anunțat încă 8 modificări care vin să aducă o lumină nouă în zona modificărilor ficale sau de impact în zona companiilor, referindu-se la proiectele publicate de Ministerul Finanțelor în dezbatere, printe noutăți fiind consolidarea fiscală.
În 2018 cred că au fost 21 de acte normative care s-au modificat în zona fiscală, 22 dacă adăugăm OUG 114.
„Propunerile de modificare vin pe fondul unui deficit bugetar de aproximativ 2% (din PIB n.r.). Îngrijorările care apar sunt mai ales în zona veniturilor bugetare. Daca am vorbit de un avans în 2015 la 35,4% (din PIB n.r.), au scăzut la 32% anul trecut. Bulgaria are o structură similară din perspectiva economiei și a cotelor de impozitare similare cu țara noatră. Se situeaza la 36,5% (din PIB n.r.), anul trecut. Asta e pe zona veniturilor bugetare”, a spus Anghel.
Dacă ne uităm la veniturile fiscale ne situăm la 26,3% încasari la bugetul statului, ceea ce evident este sub media europeană de 36-37%.Romania a recurs de multe ori la desele modificări în zona fiscală, nu neapărat cu efectul scontat. A adus o lipsă de predictibilitate în ceea ce privește politica fiscală.De când a apărut Codul fiscal, în 2004, am avut 209 modificări de acte normative în zona fiscală, dar au venit cu mii de modificări în zona articolelor.

Cele mai importante 5 propuneri de modificare a Codul fiscal și a Codului de procedură fiscală, în concepția sa:

1. Consolidarea fiscală. Este de salutat această aparție a consolidării fiscale. Este vorba despre consolidarea impozitului pe profit. Practic consolidarea sau compensarea profiturilor cu pierderile pentru firmele din același grup fiscal. E, evident, un avantaj de cash flow pentru companiile care vor beneficia de acest lucru. Nota de fundamenare vorbește de aproximativ de 200 de companii eligibile care au o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro.

2. Modificarea termenului de depunere a Declarației unice. Se va reveni la termenul de 25 mai. Noi am consdierat că este un element benefic. Oferă un termen rezonabil persoanelor fizice să își depună declarația unică.

3. Transferul soluționării contestațiilor din zona ANAF în zona Ministerului de Finanțe. Acum ANAF centrează și tot ANAF dă cu capul. Practic, inspectorii fiscali desfășurau activități de inspecție fiscală, iar soluționarea contestațiilor era rezolvată de aceeași instituție.

4. Procedura penală suspendă sau ține în loc inspecția fiscală. Dacă până acum rămâneam cu suma blocată plătită la ANAF pe o perioadă îndelungată de timp, dacă începea o investigație pe plan judiciar, acum ANAF nu ar mai trebui să emită decizii de impunere și să finalizeze înainte procedura penală și abia pe urmă să înceapă procedura fiscală.

5. Reexaminarea deciziei de soluționare. Cred că este pentru prima dată când în Codul de procedură fiscală apare posibilitatea organului fiscal de a-și retrage decizia de soluționare ca urmare a solicitării contribuaililor, în măsura în care apare un precedent pozitiv, cum ar fi un caz la Curtea Europeană de justiție, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, de ce nu, o decizie a Comisiei Centrale Fiscale.

Sursa:Hotnews.ro

Articolul precedentVerdictul managerilor pentru evoluția economică în următoarele trei luni
Articolul următorO țara scandinavă va emite obligațiuni pe 100 de ani