Trimestrul I al anului 2023 este al doilea consecutiv în care economia zonei Euro se contractă. -0,1% este rezultatul negativ al trimestrului acesta, la fel ca al celui precedent, trimestrul IV din 2022. Cu alte cuvinte, economia celor 20 de state care au trecut deja la moneda euro s-a contractat cu 0,1% față de trimestrul precedent, o performanță similară cu cea consemnată pentru trimestrul IV al anului trecut. La -0,1%, putem să vorbim mai degrabă de o stagnare dar, oricum i-am spune, este clar că zona Euro și Uniunea Europeană, în general, traversează un moment prost.
Cea mai mare deteriorare a economiei o găsim în Irlanda (-4,6%), departe de explicația favorită a politicienilor, războiul din Ucraina. Această cădere marchează și intrarea Irlandei în recesiune. A doua cea mai proastă performanță a trimestrului este în Lituania (-2,1%), o țară în criză evidentă, căci marchează al treilea trimestru cu contracție din ultimele patru. Cu al cincilea trimestru consecutiv de contracție, Estonia este și ea într-o criză economică prelungită.
Dar ceea ce ar trebui cu adevărat să ne îngrijoreze este recesiunea din Germania (-0,3% pe ultimul trimestru), aflată și aceasta la al treilea trimestru de scădere din ultimele patru. Germania este cea mai mare economie din UE și principalul nostru partener comercial, deci orice deteriorare a situației de acolo se va resimți și la noi, chiar dacă cu o oarecare întârziere.
O altă economie importantă europeană aflată în scădere este Olanda (-0,7%), dar aici nu consemnăm încă recesiunea. Vecina noastră, Ungaria rămâne și ea în clubul celor cu scădere economică (-0,3%) și marchează prelungirea crizei pe care o traversează, după trei trimestre consecutive de restrângere. Practic, această contracție trimestrială trimite clar Ungaria sub nivelul României în ceea ce înseamnă performanță economică, cel puțin după indicatorul cel mai sugestiv, PIB/locuitor în metodologia PPP (a prețurilor comparate).
În fine, este de notat și contractarea economiei grecești, după o perioadă destul de lungă de recuperare în urma șocului marii prăbușiri din 2015.
În stagnare găsim economia cehă (0%), însă după două trimestre succesive de scădere economică. Austria și România marchează creșteri modeste, de 0,1%, dar totuși creșteri.
Polonia devine campionul creșterii economice pe trimestrul I al anului în curs, cu un solid +3,8%, urmată fiind de Luxemburg (+2%), Portugalia (+1,6%) și Croația (+1,4%). Vecinii de la sud de Dunăre, bulgarii, au parte și ei de o creștere sănătoasă, de 0,5%.
Este, poate, momentul să vedem și de ce s-a ajuns aici. Toate comunicatele oficiale menționează scumpirea energiei din anii trecuți drept cauză fundamentală a evoluției proaste a economiei din zona Euro. Este, deci, de natura evidenței că politica energetică a blocului european nu este deloc inspirată. Căci a generat inflație, a erodat puterea de cumpărare pe continent și a dus la slăbirea economiei europene în raport cu competitorii săi din Asia și America.
