Sindicatele din industria alimentară, despre taxa pe zahăr:"Măsură aberantă"

Accizarea băuturilor răcoritoare este o altă măsură luată de Guvern sub presiunea lipsurilor bugetare și, nicidecum, din grijă pentru sănătatea românilor, și ar putea determina scumpirea unei categorii de produse și creșterea consumului de alimente din import, afirmă reprezentanții Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară din Romania (FNSIA).

"În România acciza pe vinuri liniștite (neșampanizate) este de zero lei/hectolitru, acciza pe bere este de 3,40 lei/hl și 1,88 lei/hl (pentru micii producători).  De la 1 septembrie, acciza introdusă pentru sucuri este de 100 lei/hl și 80 lei/hl. Prin această măsură 'gândită' de 'specialiștii' puterii, ministrul Finanțelor Orlando Teodorovici descurajează consumul de sucuri și îl încurajează pe cel de alcool, gândind că alcolul este mult sănătos. Stabilirea valorilor de 100 lei/hl și, respectiv, 80 lei/hl este absolut arbitrară. Expunerea de motive care însoțește proiectul de Ordonanță nu face nicio referire la acest aspect și nici nu este însoțită de un studiu de impact. În aceste condiții, vorbim despre o altă măsură luată de Guvern sub presiunea lipsurilor bugetare și, nicidecum, din grijă pentru sănătatea românilor", se arată într-un comunicat al FNSIA remis miercuri AGERPRES.

Președintelui FNSIA, Dragoș Frumosu, cataloghează măsura accizării sucurilor drept "aberantă" și arată, în context, că aceasta va duce la scumpirea unei categorii de produse și va crește procentul consumului de alimente din import.

"Efectele noii măsuri gândite de Guvern vor fi catastrofale: producătorii de sucuri pot pleca din România și mii de locuri de muncă vor fi lichidate. Industria alimentară este în pericol din cauza dorinței nesăbuite a Guvernului de a încasa mai mulți bani. Vorbim despre o măsură aberantă care va duce la scumpirea unei categorii de produse și va crește procentul consumului de alimente din import", a afirmat Dragoș Frumosu .

Potrivit sindicatelor din industria alimentară, Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca statele să combine taxarea, cu restricții de marketing pentru aceste produse, în special în ceea ce-i privește pe copii, și cu politici educaționale pentru a reduce supraconsumul de zahăr și a opri creșterea numărului de persoane care suferă de diabet.

Aceștia arată, totodată, că taxarea produselor alimentare și a băuturilor răcoritoare în numele obezității sau a altor boli netransmisibile nu este o idee nouă. Zeci de state au experimentat astfel de impozite de-a lungul anilor, permițând economiștilor să studieze impactul acestora. Rezultatele au arătat, în mod constant, că cererea de băuturi dulci, gustări și alimente grase este constantă, ceea ce a făcut ca multe țări să renunțe rapid la această taxă, precizează sursa citată.

"Nici sub aspectul aportului caloric, introducerea unei astfel de accize și la un asemenea nivel nu se justifică. Le reamintim sau amintim 'specialiștilor' Guvernului în cazul în care nu au aflat încă acest lucru, că un litru de suc are 440 kcalorii, un litru de bere 900 kcal, iar un litru de vin 1.260 kcal", se mai arată în comunicat.

Un proiect de Ordonanță publicat marți de Ministerul Finanțelor prevede că, pentru băuturile răcoritoare al căror conținut de zaharuri este între 5-8 g zaharuri/100 ml, acciza nearmonizată va fi de 0,8 lei/litru, iar pentru cele al căror conținut de zaharuri este peste 8 g zaharuri/100 ml acciza este de un leu pe litru și va fi datorată de producători, de importatori sau de cei ce vor achiziționa intracomunitar.

Potrivit notei de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, măsura accizării băuturilor răcoritoare descurajează consumul de alimente nesănătoase și aduce venituri care pot fi investite în educație și sănătate.

Inițiatorii actului normativ arată, totodată, că în Uniunea Europeană, 52% din populația adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporție 17% suferă de obezitate.

Accizarea băuturilor răcoritoare cu conținut ridicat de zahăr va aduce venituri suplimentare la buget de 320 milioane lei în acest an, potrivit estimărilor oficiale.