Revenire puternică la Bursa de Valori

După o lungă serie de scăderi pe piața locală de capital, sesiunea de marți a produs satisfacții pentru investitori, atât prin creșterea acțiunilor, cât și prin volumele mari de tranzacționare înregistrate, pe fondul unei desincronizări față de piețele internaționale.Indicele reprezentativ BET a închis sesiunea pe plus cu 1,94% la 8.250 de puncte, indicele BET-XT apreciindu-se cu 1,77% la 758 de puncte, în timp ce indicele BET-NG, cel care are în componența sa companiile din sectorul energetic ce sunt cotate la bursă, deși a plusat cu 3,11%, a închis la 697 de puncte, nereușind să treacă de pragul psihologic de 700 de puncte.

 Evoluția indicelui BET, sursa: tradingeconomics.comÎn afară de dinamica pozitivă, o veste bună pentru investitori a fost și faptul că volumele de tranzacționare s-au situat cu mult peste media sesiunilor recente, la peste 62 de milioane de lei (adică 13,4 milioane de euro). Cea mai mare valoare de tranzacționare a fost înregistrată de titlurile Electrica, peste 16 milioane de lei, urmată de Banca Transilvania și BRD, cu 15, respectiv 10 milioane de lei.Marea majoritate a acțiunilor ce fac parte din indicele BET au închis în teritoriu pozitiv, cu peste 4% creștere pentru titlurile OMV Petrom și peste 3% pentru Electrica, în timp ce doar Conpet a subperfomat notabil, depreciindu-se cu peste 1 procent.

Tabel variații constituenți BET, sursa: tradingeconomics.com

Desincronizare față de bursele internaționale

Sesiunea de tranzacționare vest-europeană nu a avut parte de aprecieri notabile, ci dimpotrivă. Indicele MIBTEL din Italia a scăzut cu 1,18% la 21.750 de puncte, FTSE100 de la Londra cu 0,7% la 7.686 de puncte, iar CAC40 de la Paris -0,22% la 5.460 de puncte. Indicele Germaniei, DAX30, a reușit sa închidă sesiunea cu o creștere minoră, de 0,13%, la 12.878 de puncte.Titlurile bancare au fost cele mai afectate, cu Royal Bank of Scotland picând cu peste 5% în urma veștii că guvernul Marii Britanii își vinde o parte din participație, în timp ce performanța slabă a Italiei este pusă pe seama declarațiilor noului prim-ministru, Giuseppe Conte. Acesta a promis "schimbări radicale" și a declarat că guvernul anti-sistem va introduce venitul de bază universal și va da o lovitură fenomenului migraționist.