Prognoza de toamnă pentru România, publicată de Comisia Europeană: Avansul economic real scade dramatic, la mai puțin de jumătate față de estimarea anterioară

Comisia Europeană a redus drastic, de la 3,3% la 1,4% estimările privind creșterea economiei românești în acest an. Motivele sunt contribuția negativă a exporturilor la avansul PIB, precum și deficitul guvernamental, care va ajunge până la 8% din PIB, din cauza creșterii rapide a cheltuielilor guvernamentale, arată previziunile economice de toamnă publicate vineri de Executivul comunitar.

În prognoza publicată în primăvara acestui an, Comisia estima că economia României va înregistra un avans de 3,3% în acest an, urmat de unul de 3,1% în 2025. În documentul publicat vineri, însă, CE precizează că ritmul de creștere a economiei românești va încetini până la 1,4% în acest an, urmând a accelera ușor până la 2,5% în 2025, potrivit Agerpres.

"Pe parcursul anului 2024, producția industrială, construcțiile, IT-ul și transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuția negativă la creșterea PIB-ului a exporturilor, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul preconizatelor măsuri de consolidare fiscală. Ca urmare, se estimează că avansul economic real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023. O revenire graduală a cererii externe și a exporturilor, o nouă relaxare a condițiilor financiare, consumul privat rezistent și o accelerare a investițiilor private vor duce la creșterea PIB-ului cu 2,5% în 2025 și cu 2,9% în 2026", subliniază Comisia Europeană.

DEFICITUL BUGETAR SE VA ACCENTUA, PE FONDUL CREȘTERII CHELTUIELILOR ȘI STAGNAREA COLECTĂRII

Pe de altă parte, conform noilor previziuni, deficitul guvernamental al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024 și să rămână la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025. Comparativ, în primăvară, Bruxelles-ul estima că deficitul guvernamental ar fi urmat să ajungă la 6,9% din PIB în 2024 și la 7% din PIB în 2025.

"Se estimează că deficitul guvernamental al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât cel din 2023 (6,5% din PIB). Deficitul peste așteptări reflectă o creștere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri și servicii și a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor. De asemenea, reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe decât se aștepta. Deficitul este prognozat să rămână ridicat atât în 2025, cât și în 2026. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor și o creștere suplimentară cheltuielilor cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) sunt așteptate să mențină creșterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat", se arată în raportul publicat vineri de Executivul comunitar.

Comisia subliniază însă că această prognoză nu include impactul potențialelor măsuri de reducere a deficitului asupra veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie.

"Deocamdată, aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă. Cu toate acestea, ele au potențialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute și implementate corespunzător în contextul bugetului pentru 2025", subliniază Comisia Europeană.

O veste bună este că inflația este așteptată să continue să scadă în România, de la o medie de 10% în 2023, până la aproximativ 5,5% în 2024. Totuși, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, pe fondul majorării salariilor și pensiilor. Potrivit Comisiei Europene, indicele armonizat al prețurilor de consum va continua să scadă și, în cele din urmă, va ajunge în intervalul țintă al BNR, 2,5% plus/minus un punct procentual, însă abia la finalul lui 2026.