Actualitate· 2 min citire

Explozie a importurilor de gaze în România: Creștere de 116% în ianuarie 2026, în timp ce producția internă scade

22 mar. 2026, 10:50
Actualizat: 22 mar. 2026, 10:50
Foto/Arhivă

Foto/Arhivă

Articol scris de Iulian Budușan
Sursă: realitatea.net

Resursele de energie ale României înregistrează un nou declin la începutul anului 2026. Potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), producția de gaze naturale utilizabile a coborât la 654.400 tone echivalent petrol (tep) în luna ianuarie, marcând o scădere de 1,1% față de perioada similară a anului trecut. Acest deficit de peste 7.300 tep pune o presiune suplimentară pe stocurile energetice naționale într-o perioadă cu consum ridicat.

În timp ce producția internă înregistrează o ușoară scădere, datele oficiale pentru începutul anului 2026 arată o dependență critică de piețele externe. Totuși, estimările autorităților indică o schimbare de direcție majoră până în 2027.

Explozie de 116% a importurilor în ianuarie 2026

Conform celor mai recente cifre, luna ianuarie 2026 a marcat un salt uriaș al achizițiilor de gaze din afara țării:

  • Volum importat: 341.100 tep (tone echivalent petrol).

  • Creștere procentuală: +116,3% față de ianuarie 2025.

  • Plus nominal: O creștere de 183.400 tep într-o singură lună.

Prognoza CNSP: Producția internă va crește cu 1,7% pe an

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează o redresare a sectorului extractiv prin darea în exploatare a unor noi capacități.

Iată țintele de producție pentru următorii ani:

  • 2026: Producție estimată la 7,907 milioane tep (o creștere de 1,5%).

  • 2027: Producție estimată la 8,176 milioane tep (un avans semnificativ de 3,4%).

Scăderea dependenței de importuri

Deși prezentul este marcat de creșteri masive ale importurilor, strategia energetică prevede o inversare a trendului pe măsură ce noile perimetre de gaze intră în producție.

Concluzia experților: Reducerea importurilor va fi direct legată de succesul noilor proiecte de exploatare (precum cele din Marea Neagră), menținând în același timp rolul României de coridor de tranzit către piețele externe.

Urmărește știrile Realitatea Financiara și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate