Codul Administrativ: Și-au votat pensii speciale pentru 3.186 de primari

Camera Deputaților a adoptat, pe 9 iulie, Codul Administrativ, act normativ prin care sunt acordate pensii speciale primarilor și altor aleși locali, în timp ce parlamentarii primesc dreptul de a fi numiți, fără concurs și specializare, ca prefecți.

Dintr-un total de 3.186 de posturi de primar, reprezentanții PSD ocupă 1.677 primării, deci era de așteptat ca legea să treacă fără probleme.

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind Codul administrativ, în calitate de for decizional, cu 175 de voturi pentru, 33 împotriva și 15 abțineri.

Nici parlamentarii nu sunt vitregiți de avantaje. Potrivit Codului, cei 465 de deputați și senatori vor putea ocupa postul de prefect fără concurs și specializare.

Codul stabilește că ”cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă acordată suplimentar se acordă în limita a trei mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizația brută lunară aflată în plată. Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat complet de primar, viceprimar, președinte și vicepreședinte de consilii județene. Indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public”.

Primarii vor putea fi și PFA și face parte din adunările generale ale companiilor locale. Codul stabilește cota redevențelor ce revin autorităților locale, înlesnind totodată transferul terenurilor, lacurilor și plajelor în domeniul public al autorităților locale.

Proiectul Codului Administrativ va fi transmis pre promulgare președintelui Iohannis, dar deocamdată președintele este ocupat cu Summitul NATO de la Bruxelles.

Modificările au fost aduse unui proiect preluat de PSD, cu mici ajustări, de la Ministerul Dezvoltării, care s-a grăbit în ultimele săptămâni să adopte un raport pentru votul final.

Potrivit analiștilor autoritățile nu mai ca obiectiv interesul public, ci programul de guvernare În proiectul de Cod Administrativ era prevăzut că: ”autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de urmări satisfacerea interesului public; interesul public național este prioritar față de interesul public local”.

Parlamentarii au modificat prevederea și au stabilit că: ”Autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, precum și personalul din cadrul acestora, au obligația de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament”.

Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniștrilor aparțin exclusiv miniștrilor, stabilește Codul Administrativ. Parlamentarii au eliminat, totodată, prevederile inițiale care stabileau în mod explicit dreptul funcționarilor publici sau personalului contractual de a formula obiecții sau refuza avizarea sau fundamentarea actelor normative, respectiv prevederile care stabileau răspunderea acestora pentru actele întocmite sau avizate cu încălcarea legii.

Codul stabilește că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și permite parlamentarilor să fie numiți în această funcție după terminarea mandatului, fără concurs și fără pregătirea de specialitate.

O altă modificare în proiectului adoptat de deputați luni, le permite aleșilor locali să poată fi persoane fizice autorizate (PFA) sau „persoane care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetățeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect și liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă așa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în articolul 248 din proiectul Codului administrativ.

Opoziția a criticat proiectul legislativ, acuzând “destructurarea funcției publice” și spune că îl va ataca la Curtea Constituțională, în timp ce PSD susține că proiectul este dorința coaliției de a eficientiza administrația.

În timpul dezbaterilor de săptămâna trecută pe tema Codului, deputatul PNL Paul Dobre a susținut că elaborarea Codului administrativ reprezintă una dintre cele mai importante legi pentru funcționarea țării, dar PSD-ALDE au “destructurat” funcția publică prin modificările aduse legislației.

“Astăzi începem dezbaterea uneia dintre legile cele mai importante pentru funcționarea țării. Dincolo de toate sistemele, administrația publică atât centrală cât și locală este structura de rezistență a statului român. După 1989, au fost adoptate succesiv o serie de legi care au modificat administrația față de vechiul sistem socialist-comunist. (…) Cred că proiectul așa cum a fost prezentat inițial era mult mai bun, din păcate, decât de cel care intră acum în dezbatere”, a spus Dobre.

Președintele PMP, Eugen Tomac, a precizat că nu este de acord cu acordarea de pensii speciale pentru aleșii locali și să aibă un alt statut față de ceilalți cetățeni ai țării.

“Vreau să anunț aici, astăzi, că asistăm la un blat național. Ceea ce se întâmplă la ora actuală este o chestiune cât se poate de clară, și anume există o înțelegere pentru ca Parlamentul să dea astăzi un vot prin care aleșii locali să aibă un alt statut decât ceilalți cetățeni”, a spus Eugen Tomac.

Deputatul UDMR Attila Korodi a susținut că proiectul de lege va avea un impact care va “reforma substanțial relația dintre statul român și cetățean”.

“Ne aflăm astăzi într-un moment de cotitură pentru administrația locală din România. Avem în față un Cod administrativ al cărui impact va reforma substanțial relația dintre statul român și cetățean. Avem în față un proiect de lege care ne apropie mai mult de ceea ce reprezintă statul în secolul 21. Administrația locală din România va deveni mai modernă, mai apropiată de cetățean, mai eficientă în soluționarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor”, a arătat Korodi.

Deputatul PSD Niculae Halici a spus că acest Cod reprezintă dorința PSD-ALDE de a eficientiza administrația.

“În ceea ce privește funcționarii publici și statutul lor, aici foarte multe lucruri s-au schimbat în sensul de a determina și a reuși să eficientizăm și să profesionalizăm corpul funcționarilor publici. Ei vor da evaluări scrise anuale și care vor avea pregătirea și eficiența solicitată de conducătorii instituțiilor publice pe anul respectiv vor rămâne, care nu, să plece acolo unde se regăsesc mai bine”, consideră Halici.

Deputatul USR, Nicușor Dan, a spus că acest Cod administrativ este "un pas înainte și cinci pași înapoi". El a criticat faptul că prefectul este transformat în om politic, iar un primar scapă dacă îi deleagă unui director o atribuție.

Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ, condusă de către deputatul PSD Marcel Ciolacu, a dat, la începutul lunii iunie, raport favorabil asupra tuturor modificărilor aduse. Membrii PSD, PNL, ALDE și UDMR au votat în favoarea modificărilor, în timp ce USR s-a abținut de la vot.