Cu 10% deficit bugetar pe trimestrul III al anului trecut, România se menține pe un nedorit loc 2 în Uniunea Europeană, într-un clasament al celor mai proaste evoluții bugetare, după Malta (deficit de 10,9%).
La nivelul întregii Uniuni, deficitul bugetar se cifrează la 5,6% din PIB pentru trimestrul de vară din 2020, iar în zona euro atinge nivelul de 5,8%. Evoluția la nivel continental indică o revenire importantă, de la un neverosimil deficit de 11,6% pe trimestrul anterior (trimestrul II al anului 2020), dar se observă păstrarea unui deficit neobișnuit de mare pentru un spațiu atât de prudent în anii anteriori. Dacă în 2018 și 2019, deficitele trimestriale nu depășeau 1% din PIB-ul agregat, anul trecut acesta a explodat, pur și simplu, pe fondul unei pandemii încă nestrunite de guvernele naționale:
Privit ca o evoluție în timp, deficitul la nivelul Uniunii ne indică diferența majoră dintre actuala criză și cea precedentă (2008-2011): dacă acum avem practic o cădere bruscă și majoră, tip șoc instantaneu, atunci am avut o suferință prelungă și ceva mai moderată ca intensitate.
Ceva mai interesant este, însă, tabelul cu performanțele naționale, tabel care indică cu claritate ce guverne au reușit să stăpânească criză și ce guverne au fost îngenuncheate (financiar) de criză:
Nimic mai sugestiv ca acest tabel.Cine sunt performerii trimestrului III? Danemarca (deficit de 0,9% din PIB), Slovenia (deficit de 1,8% din PIB), Suedia (deficit de 2,4% din PIB). Germania, cea mai mare economie europeană , cu un deficit de 4,6% din PIB, este în continuare, într-o stare mai bună decât media europeană. Nici Franța (deficit de 4,9% din PIB) nu stă deloc rău. În zona noastră, cu un deficit trimestrial de doar 3,8% din PIB, Ungaria mai respiră după un deficit de 10,8% în trimestrul precedent. Polonia nu stă nici ea rău, cu un deficit trimestrial de 4,6% din PIB (revenire spectaculoasă după deficitul record de 17% din PIB în trimestrul II al anului 2020).
Noi rămânem într-o zonă extrem de periculoasă, cu acel 10% deficit bugetar trimestrial, o scădere minoră față de -11,4% în trimestrul precedent. Aceste valori indică o situație dezastruoasă a finanțelor țării, situație care nu se mai poate arunca în cârca pandemiei. Dacă ai deschis economia aproape total în vară (trimestrul III) și nu ți-ai redus deficitul decât cu 1,4 % din PIB înseamnă că ai o probelemă imensă.
Dacă mai ținem cont și de faptul că ne numărăm printre cele doar opt state din Uniune care au deficit de cont curent în același trimestru III, chiar că nu avem niciun motiv de bucurie.
Din păcate, iarăși trebuie să remarcăm faptul că nu ne încadrăm în tiparul european: Uniunea are, ca ansamblu, un excedent de cont curent de 75,6 miliarde de euro doar pe acest trimestru.
Se vede, așadar, suficient de clar că regula europeană este excedentul de cont curent, nu deficitul. Chiar și pe timp de criză.
Mai remarcăm și faptul că Polonia are un excedent de cont curent de 3,2 miliarde de euro pe trimestrul III 2020, Ungaria are un deficit minor (100 de milioane de euro), iar România are un deficit de cont curent de 3,9 miliarde de euro în acel trimestru. Pe primele trei trimestre din 2020, totalizam un deficit comercial de 7,8 miliarde de euro.
