Șefii de stat şi de guvern, reuniţi joi la Bruxelles în cadrul Consiliului European, cer României, cea care va deține următoarea preşedinţie rotativă a UE, să pregătească o poziţie de negociere pentru statele membre privind bugetul pe termen lung, relatează AFP
Decizia a fost luată după ce liderii europeni şi-au fixat drept obiectiv să se pună de acord asupra unei poziţii comune pentru negocierile privind bugetul pe termen lung în toamna lui 2019, cu toate că Parlamentul European și Comisia European ar fi dorit un termen mai scurt.
Pe de altă parte, două surse europene citate de AFP susțin că unele ţări cred că şi acest calendar este foarte ambiţios.
După ce ajung la o poziţie comună, statele membre trebuie să negocieze şi cu Parlamentul pentru a ajunge la un acord final.
Misiunea României nu este deloc ușoară, pentru că schița de proiect deja prezentată de Comisia Europeană și întâmpinată cu unele critici pornește de la ideea concilierea unor tendințe antagoniste. Pe de-o parte, se propune o alocarea mai generoasă pentru noile priorități – migraţie, securitate internă, apărare – în ciuda ieşirii din UE a Marii Britanii, unul dintre principalii contributori. Asta s-ar putea traduce prin tăieri în sectoare emblematice şi tradiționale, precum politica agricolă comună şi politica de coeziune în favoarea regiunilor cele mai modeste.
Primele dezbateri publice între miniştrii afacerilor europene au arătat deja păreri divergente.
Un grup de state membre, printre care şi Franţa, susţin în special menţinerea bugetului politicii agricole comune.
Bugetul UE propus pentru cadrul financiar 2021-2027 este de 1.279 miliarde de euro, față de 1.087 miliarde de euro, cât este bugetul 2014-2020.
