Parlamentarii puterii atacă pe toate fronturile instituțiile financiare care nu li se subordonează slugarnic. După asediul la adresa BNR, acum este luat la țintă Consiliul Concurenței.
Biroul permanent al Senatului a aprobat, marți, solicitarea președintelui Comisiei economice, Daniel Zamfir, pentru desfășurarea unei anchete parlamentare la Consiliul Concurenței cu privire la analizarea unui raport de investigație referitor la manipularea ROBOR, a anunțat senatorul ALDE.
„Consiliul Concurenței a declanșat în anul 2008 o investigație, a închis-o în 2013 într-un mod dubios. Atunci, în Europa, opt bănci au fost sancționate drastic pentru constituirea de cartel, pentru manipularea EUROBOR. În România, în același timp, opt bănci au fost spălate, acea investigație a fost închisă într-un mod dubios, deși existau opinii din interiorul Consiliului Concurenței, opinii scrise ale inspectorilor de acolo, cum că s-au ascuns, s-a favorizat infractorul, deci elemente care să ne determine să procedăm la o verificare a felului în care s-a închis acea anchetă”, a spus Daniel Zamfir, la finalul ședinței Biroului permanent al Senatului.
Potrivit acestuia, în cererea aprobată de Biroul permanent al Senatulului, că scopul anchetei parlamentare la Consiliul Concurenței este de a analiză în ce circumstanțe a fost deschis și închis raportul referitor la manipularea ROBOR.
Ce spune șeful Concurenței
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a afirmat, tot marți, că instituția va face public dosarul invetigatiei privind suspiciunile de cartel între bănci la stabilirea ROBOR în octombrie 2008, iar ulterior reprezentanții instituției vor participă la audierile din Senat.
„Am fost întrebați de investigația noastră (privind o înțelegere între bănci la stabilirea ROBOR, în octombrie 2008-n.red.) . Unii dintre cei care au fost implicați în cazul respectiv se uită la dosarul acela, îl pregătim să îl facem public. Pe elementele acelea le avem la dispoziție, pe acelea le-am discutat”, a declarat, marți, Bogdan Chiritoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o conferință de presă.
Preşedintele Consiliului Concurenţei a afirmat, marţi, că autoritatea nu poate aplica sancţiuni mari după mai puţin de doi ani şi fără acordul Comisiei Europene (CE), iar sesizările Guvernului sunt tratate cu prioritate, conform procedurii, şi nu este necesară modificarea legii.
„Pe partea de sancţiuni, un subiect mult dezbătut, duratele sunt în media europeană, undeva peste doi ani. Şi noi, ca şi alţii vrem să le reducem. În acelaşi timp, este o limită cât poţi să le reduci, pentru că, atunci când este vorba de sancţiuni foarte mari, trebuie să fim foarte atenţi să asigurăm un tratament corect, să respectăm prezumţia de nevinovăţie, să trecem prin toate procedurile care asigură dreptul la apărare al companiilor. Este un subiect care se dezbate mult în societatea românească, în ceea ce priveşte persoanele fizice, dar aceeaşi preocupare trebuie să o avem în a respecta drepturile persoanelor juridice, ale companiilor”, a declarat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, într-o conferinţă de presă.
Din analiza Consiliului Concurenţei, din momentul în care este finalizată analiza de către echipa instituţiei până ajunge la o decizie finală durează şase luni, a susţinut preşedintele instituţiei.
„Şase luni sunt după ce termini investigaţia, ca să asculţi şi compania – să primească datele, să aibă timp să reacţioneze -, să avem noi controalele interne, să ne asigurăm că nu greşim şi, nu în ultimul rând, să consultăm Comisia Europeană. În toate cazurile acestea mari, cu amenzi de milioane de euro, niciuna dintre aceste amenzi nu poate fi acordată fără să avem acordul Comisiei Europene”, a adăugat Chiriţoiu.
De asemenea, preşedintele Autorităţii de Concurenţă a susţinut că instituţia va sprijini Guvernul, dacă va dori modificarea legislaţia din acest domeniu, dar această schimbare nu se poate face oricum.
