Indicatorii cu frecvență ridicată, adică cei care ne indică starea diverselor sectoare ale economiei în fiecare lună încep să devină îngrijorători.
Primul care ne îngrijorează este volumul producției industriale, în condițiile în care industria are, pentru țara noastră, o contribuție importantă la PIB. În luna august 2022 avem a patra cea mai proastă performanță din Uniunea Europeană, cu o scădere de 1,7% față de luna similară a anului trecut:
Dacă ne raportăm la luna precedentă, producția industrială a stagnat, practic, cu o creștere minoră de 0,1%
Și asta după ce în martie am avut o scădere de 0,9%, în mai o altă scădere de 0,7% și în iunie o cădere dramatică de 2,4%, mișcări negative doar parțial compensate de creșterile din aprilie (0,3%) și iulie (0,5%).
Al doilea indicator care începe să devină alarmant este deficitul comerțului internațional de bunuri, care a atins cifra uriașă de 22 de miliarde de euro pentru primele opt luni ale anului, un record negativ nemaiîntâlnit în istoria noastră:
Două treimi din acest deficit (14,2 miliarde de euro) este consemnat în comerțul cu statele UE și o treime în comerțul extra-UE (7,8 miliarde de euro). Deficitul respectiv este cu 7 miliarde de euro mai mare decât cel de anul trecut din aceeași perioadă (15,1 miliarde de euro)!
Dintre statele UE, doar Franța _123 miliarde de euro), Spania (-48 de miliarde de euro), Italia (-23 de miliarde de euro) și Grecia (-23 de miliarde de euro) consemnează deficite mai mari decât al nostru. Dar primele trei sunt economii mult mai mari decât cea românească, iar Grecia nu mai surprinde pe nimeni cu contraperformanța sa.
