Urmează o săptămână în care investitorii vor avea de digerat o suită de aspecte petrecute la finalul săptămânii precedente. În plus, veștile din plan internațional, culminând cu datele macro din Statele Unite și ședința de politică monetară a BCE ar putea influența dinamica Bursei de la București.
Două sunt evenimentele majore care s-au petrecut la finalul săptămânii trecute: eșecul ofertei Alro si acel du-te-vino cu plafonarea prețului la gazele naturale.
Alro, tranzacții de valoarea unui iPhone
În ședința de vineri, prețul Alro a închis la 3,5 lei, pe minus cu 0,57%, cu doar 11 tranzacții efectuate, în valoare de 4.100 de lei. Adică aproximativ prețul unui iPhone. Apare evident faptul că, atât investitorii de retail (care au subscris doar într-o proporție de 16% din tranșa respectivă), cât și cei instituționali sunt încă dezamăgiți și nervoși de eșec. Eșec previzibil, dacă ținem cont de condițiile impuse: ofertă publică de vânzare cu premium, nu cu discount, adică exact pe dos față de cum a procedat, spre exemplu, Fondul Proprietatea când a întreprins demersuri asemănătoare.
Așa cum am scris aici, aspectul ciudat cu privire la această ofertă a fost cel legat de preț. De regulă, când cineva pune la vânzare un pachet semnificativ de acțiuni, prețul scade masiv. Sau, în oglindă: când cineva anunță o ofertă publică de cumpărare/preluare a unui pachet majoritar de acțiuni, în mod logic, prețul crește exponențial. Există multiple exemple în piețele internaționale cu cotații care țâșnesc cu 25% sau 30% sau chiar și mai mult în urma unui anunț de preluare.
În cazul Alro, am avut de-a face cu o ofertă de vânzare a unui pachet, atenție, majoritar, de acțiuni la un preț estimat a fi cu mult peste cel din piață. Un mecanism complet nenatural care, în mod logic, a fost drastic penalizat de investitori și care a condus la un eșec memorabil, de talia celui din toamna anului 2013, cel cu listarea Adeplast.
Ce va urma? Nu este complicat de anticipat: intrarea în umbră a emitentului din punctul de vedere al volumelor de tranzacționare este unul din aspectele la care ne putem gândi. Apoi, pesemne că daca participanții la piață vor considera ca rezultatele de excepție consemnate în 2017 nu au fost doar o cosmetizare a companiei în vederea vânzării pachetului majoritar, este posibil sa intre din nou pe radarele investitorilor și, de ce nu, cotația să înceapă să crească.
Revenirea prețurilor companiilor producătoare de gaze. Nu și a investitorilor
Tot în sesiunea de vineri, cotațiile producătorilor de gaze naturale Romgaz și OMV-Petrom au înregistrat reveniri, după ce a fost scos de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice proiectul de plafonare a tarifelor la gazele naturale extrase pe care producătorii le pot aplica. Dacă în sesiunea de joi cotațiile Romgaz și OMV-Petrom plonjau cu 5%, vineri acestea și-au revenit parțial, cu Romgaz crescând cu 2,98% la 31,1 lei pe acțiune, iar OMV-Petrom cu 2,27% la 0,3150 lei pe acțiune.
Ce va urma? Este destul de probabil și de logic ca nivelurile de dinaintea anunțului făcut de ministrul Teodorovici să fie recucerite. Poate nu neapărat pe termen scurt, pentru că, pe de o parte, ne aflăm în plină perioadă de vacanță estivală și, automat, ne confruntăm cu un apetit redus al participanților la piață și, pe de altă parte, cu o potențială lipsă de încredere că o astfel de inițiativă nu ar putea fi repusă pe tapet.
Rămâne însă o chestiune care merită să fie menționată: joi, pe scădere, s-au tranzacționat titluri Romgaz în valoare de 41 de milioane de lei. Vineri, pe revenire, doar de 10,9 milioane de lei. Au rămas, deci, pe dinafară, 30 de milioane. Rezultă de aici ca trei sferturi din vânzătorii de joi nu au revenit în piață. O sa revină, în timp, pesemne, dar nu agresiv. Adică nu cred că o să asistăm la volume mari pe Romgaz în timp ce cotația țâșnește.
Indicelui BET îi lipsesc vitaminele
Indicele BET a avut o încercare timidă de revenire, vineri, în urma plonjonului din sesiunea de joi. Sunt, din acest punct de vedere, destul de puține aspecte pozitive, mai ales ca închiderea de joi a avut loc la minimul sesiunii, în timp ce cea de vineri, cu revenirea cotațiilor, s-a situat sensibil sub maximul sesiunii.
Graficul zilnic al indicelui BET din ianuarie 2018 și până în prezent, sursa: tradingeconomics.com
Din grafic se mai pot constata câteva aspecte, spre exemplu importanța pragului psihologic din zona de 8.000 de puncte. Această zonă s-a dovedit a fi, de două ori, prag de suport pentru cotație (marcat cu „S” pe grafic), prag care s-a transformat, ca la carte, într-unul de rezistență (marcat cu „R” pe grafic).
La jumătatea lunii iulie a avut loc o încercare de ieșire din canalul de trend descendent, stăvilită însă de rezistența menționată și de alura sesiunii de vineri.
Rezumând: din aceste considerente, cel mai probabil o sa vedem, pe termen scurt și, eventual pe termen mediu, un indice BET intrat într-o fază de consolidare, de tranzacționare laterală.
Evoluțiile din piețele internaționale, potențial aducătoare de volatilitate
Săptămâna va fi destul de încărcată din punctul de vedere al datelor macroeconomice publicate, ce vor culmina cu publicarea datelor preliminarii despre creșterea economică aferentă celui de-al doilea trimestru a Statelor Unite, indicele de încredere a consumatorului din Zona Euro, precum și decizia de politică monetară a Băncii Centrale Europene, urmată de conferința de presă a lui Mario Draghi, președintele BCE.
Comments are closed.