Verdict dur pus de Mugur Isărescu: slaba corelare a majorării consumului cu potenţialul economiei naţionale, acesta depinzând în mare măsură şi de investiţii, a făcut ca performanţa creşterii economice să fie legată, corelată nefericit, de o „dinamică ridicată a importurilor”.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atrage atenţia că principala provocare căreia va trebui să îi facă faţă România în perioada următoare este cea privind gestionarea deficitului extern (deficit comercial și deficit de cont curent – n.red), în contextul în care celelate state din regiune înregistrează deficite mult mai mici sau chiar excedente.
Nu este vorba despre o performanţă slabă a exporturilor, arată șeful BNR, ci de o „supraperformanţă a importurilor”.
În raportul asupra stabilităţii financiare, publicat astăzi de BNR, Mugur Isărescu a subliniat nivelul bun de creştere economică înregistrat de România în ultimii cinci ani, în medie cu 4,6% anual, însă a precizat că aceasta trebuie să fie sustenabilă.
„Acest ritm de creştere impresionant pe care l-a consemnat economia României şi care a contribuit, este adevărat, la diminuarea decalajului faţă de media Uniunii Europene a fost însă asociat cu creşterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor, mai ales în dauna investiţiilor publice. Slaba corelare a majorării consumului şi, deci, a cererii interne, agregate cu potenţialul economiei naţionale a făcut ca performanţa creşterii economiei să fie legată, corelată nefericit de o dinamică ridicată a importurilor, cu efecte negative asupra echilibrului balanţei externe, întrucât în mod permanent importurile s-au situat cu mult peste creşterea exporturilor care, exporturi, de asemenea au crescut”, a declarat miercuri Isărescu citat de Rador.
„Toată lumea știe că dacă stimulezi cererea, stimulezi și producția. Problema e dozajul, cât stimulezi. Asta știe toată lumea, stimulezi cererea și o să ai creștere de producție. Dacă stimulezi prea mult, nu ții cont de cât poate da economia, nu faci evaluări, studii de impact, ce va rezulta e că dai de lucru economiei, dar mai mult altor economii, prin importuri, și e ca o foiţă de turnesol echilibrul extern. Ne putem amăgi, dar dacă vrem să ştim, ştim că s-a dat prea mult, nu s-a ţinut cont de cât poate să ducă economia şi aşa te duci la dezechilibre externe”, a mai spus guvernatorul BNR.
„Noi nu dorim câtuşi de puţin să facem profeţii negre”
Cea mai importantă provocare economico-financiară căreia România trebuie să-i facă faţă în perioada următoare este deficitul extern, respectiv deficitul de cont curent, cu atât mai mult cu cât la nivel regional ţara reprezintă o excepţie în ceea ce priveşte evoluţia din ultimii ani a contului curent.
„Noi aici nu dorim câtuşi de puţin să facem profeţii negre. Câtuşi de puţin. Repet, nu facem profeţii şi nici nu cobim, dar este datoria noastră să arătăm acest lucru, cu atât mai mult cu cât a existat şi mai observăm această tendinţă să se arate numai lucrurile bune. Imaginea trebuie prezentată în totalitate şi cu ce e bun şi cu ceea ce este riscant. Noi vorbim de riscuri şi raportul este despre riscuri. Avem această hartă a riscurilor. E bine că avem creştere economică, dar hai să vedem cum o obţinem şi cum putem să o menţinem pentru că dacă continuăm cu această tendinţă mai devreme sau mai târziu trebuie să facem o corecţie şi orice corecţie costă şi nu e plăcută, e dureroasă„, a declarat Isărescu.
Ordonanţa 114 a reprezentat un risc sever pentru stabilitatea financiară, a mai declarat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu spune că s-a ajuns aici deoarece ordonanţa a fost adoptată fără consultarea Băncii Centrale şi fără consultări cu industria. Isărescu a ţinut să precizeze că deşi Ordonanţa 114 a fost modificată, aceasta reprezintă tot o soluție de avarie. În acelaşi timp, viceguvenatorul BNR Liviu Voinea a prezentat riscurile la care este supusă România.
