Miniştrii de Finanţe din Grupul celor mai dezvoltate şapte state ale lumii (G7) au căzut de acord, joi, la un summit din Chantilly, Franţa, că marile companii de tehnologie, precum Facebook, Google, Amazon şi Apple, pot fi taxate în ţările unde obţin veniturile, chiar dacă nu sunt înregistrate acolo.
În privinţa monedelor digitale precum proiectul Libra al Facebook, miniştrii consideră că acestea ridică serioase motive de îngrijorare şi trebuie reglementate cât mai strict, relatează Reuters.
Participanţii au mai convenit că ar trebui să existe un nivel minim al taxei pentru a descuraja ţările să concureze ”într-o cursă către nivelul minim” pentru a atrage afaceri din partea multinaţionalelor din sectorul digital.
”Un nivel minim al taxei efective, cum ar fi de exemplu regimul GILTI din Statele Unite, ar contribui la asigurarea plăţii unei taxe corecte de către companii”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei franceze a G7.
Regimul fiscal GILTI din SUA (Global Intangible Low-Taxed Income regime) impune veniturile din străinătate cu o taxă de 10,5% pentru a descuraja companiile să transfere profiturile în străinătate în scopul evitării taxei corporative americane de 21%.
Utilizarea regimului GILTI poate contribui la temperarea posibilelor temeri din SUA că noile reglementări ar putea discrimina companiile americane.
Începem să dezvoltăm un cadru de reglementări…Considerăm cu tărie că acestea nu trebuie îndreptate împotriva companiilor digitale americane”, a declarat secretarul Trezoreriei americane, Steven Mnuchin.
Noul regim fiscal şi modul de implementare a acestuia urmează să fie redactate până la sfârşitul acestui an de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), astfel încât detaliile să fie convenite până la sfârşitul anului 2020.
Mai multe state europene, între care Franţa, Italia, Marea Britanie şi Spania, au introdus deja sau intenţionează deja să introducă propriile taxe pentru companiile digitale.
Washingtonul a apreciat că taxa din Franţa discriminează companiile americane şi a deschis o investigaţie care ar putea duce la impunerea de tarife pentru bunuri din Franţa.
Le Maire a spus că Parisul va menţine taxe până când va fi convenită o taxă la nivel internaţional.
În privinţa monedelor digitale, Le Maire a spus la o conferinţă de presă că G7 se opune ideii potrivit căreia companiile să aibă aceleaşi drepturi ca statele în crearea mijloacelor de plăţi, dar fără controlul şi obligaţiile care le însoţesc.
”Nu putem accepta ca firmele private să emită monede proprii fără un control democratic”, a spus Le Maire.
Într-un rezumat al discuţiilor neoficiale ale G7 din Chantilly, la nord de Paris, preşedinţia franceză a anunţat că miniştrii şi guvernatorii băncilor centrale au convenit că ”criptomonedele care au la bază active (stableconins) şi alte produse noi, inclusiv proiecte cu posibilă influenţă sistemică, cum este Libra, provoacă îngrijorări serioase din punctul de vedere al reglementării şi sistemic”.
Guvernele încep să se îngrijoreze că marile companie de tehnologie se extind în zone care le aparţin, cum ar fi emiterea de monede.
Facebook a anunţat proiectul Libra pe 18 iunie.
G7 este îngrijorat ca ambiţiile Facebook să nu le slăbească controlul asupra monedelor şi al politicilor bancare şi să nu implice şi riscuri de securitate.
Benoit Coeure, membru în board-ul BCE şi preşedintele unui grup de lucru pentru monedele digitale, a spus că ”o monedă stablecoin pentru retail poate oferi remiteri mai rapide şi mai ieftine, stimula concurenţa pentru plăţi, oferind costuri mai reduse, şi poate susţine incluziunea socială. Totuşi, poate provoca o serie de riscuri legate de priorităţile politicilor publice, inclusiv cele privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului.
