Ieri, Florin Cîțu a împrumutat 3,3 miliarde de Euro cu o dobândă anuală aproape de 4%

Ministerul Finanţelor  a revenit pe 19 mai 2020 pe pieţele exter­ne şi a împru­mutat 3,3 miliarde de euro într-o emi­siune de eurobonduri structurată pe două tranşe, 5 şi 10 ani, la care in­vestitorii au introdus ordine de 13 mi­liarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. Iniţial, ministerul lui Cîțu a semnalizat un împrumut in­dicativ de 3 miliarde de euro, dar ul­te­rior, spre închiderea procedurii de fi­nanţare, a suplimentat suma cu 300  de mi­­lioane de euro.

Astfel, împrumutul   are următoarea structură: 1,3 miliarde de euro pe cinci ani, o tranşă la care investitorii au introdus ordine de 4,4 miliarde de euro, iar celălalt cu o valoare de 2 miliarde de euro pe 10 ani la care investitorii au introdus 8 miliarde de euro.

Datele Bloomberg arată că dobânda la împrumutul pe 5 ani era formată din mid-swap plus 305 puncte de bază, iar la celălalt dobânda era de mid-swap plus 375 puncte de bază.

Prin urmare, interesul investitorilor a fost unul ridicat, determinat cel mai probabil şi de dobânzile ridicate com­parativ cu precedenta ieşire din ianua­rie 2020. Atunci, statul a atras 3 mi­liar­de de euro, dar la costuri mai reduse, respectiv o dobândă de mid-swap plus 180 de puncte de bază pentru emisiu­nea la 12 ani şi mid-swap plus 285 puncte de bază pentru cea scadentă la 30 de ani.

Deocamdată, nive­lurile mid-swap nu sunt încă pu­blice. Potrivit unor estimări , cel mai probabil dobânda este cuprinsă între 3% şi 4%. Pentru ambele tranşe, dobânda (cuponul) este fixă, plătibilă anual.

Acest împrumut, deși poate avea dobânzi mai mari faţă de celelalte, poate fi catalogat totuşi ca unul încheiat cu succes date fiind condiţiile vitrege şi ordinele introduse de investitori în contextul perspectivei de rating a României.

Această fi­nanţare prin eurobonduri are ca aranjori BNP Paribas, Erste, ING, JPMorgan, RBI şi UniCredit.  Analiştii de la UniCredit estimează într-un raport că nevoia brută de fi­nan­ţare a statului român este de 21 de mi­liar­de de euro în 2020, la un deficit bu­ge­tar de 12,7 miliarde de euro. Pe de al­tă parte, ei menţionează că necesarul brut de finanţare externă este de 40 de mi­­liarde de euro la un deficit de cont curent de 10,7 miliarde de euro pentru 2020.

Cea mai recentă rectificare bugetară din acest an indică un deficit bugetar de 72 de miliarde de lei. La acest deficit ar trebui adăugat o sumă de 46 de miliarde de lei, datorie scadentă care trebuie rostogolită.

Datoria publică a crescut în primul trimestru al acestui an cu 28 de miliarde de lei faţă de ultimul trimestru al anului trecut, conform datelor Ministeruuil de Finanţe.

Astfel că, de la 373 miliarde în lei în decembrie 2019, în luna martie a acestui an, când a izbucnit criza, datoria publică a ajuns la 401 miliarde lei – atât datorie externă, cât şi internă.

În doar trei luni din an, administraţia publică a majorat datoria publică cu 28 de miliarde lei – aceeaşi sumă împrumutată de-a lungul unui an, între decembrie 2017 şi decembrie 2018.

În ultimii cinci ani, cea mai mică creştere a datoriei publice a fost înregistrată între 2015 şi 2016, astfel că datoria publică a crescut în 2016 la 285 mld. lei, de la 269 mld. lei în 2015. Între decembrie 2018 şi aceeaşi lună a anului următor, datoria publică a crescut cu 43 miliarde lei, de la 330 mld. lei în 2018 la 373 mld. lei în 2019.

În primul trimestru al acestui an, datoria publică a fost cea mai mare din ultimii cinci ani, luând în calcul faptul că creşterea datoriei publicei cu aproape 30 mld. lei a fost înregistrată doar în primul trimestru al acestui an.

Problema sanitară cu privire la coronavirus, care a impactat puternic şi economia, a izbucnit la mijlocul lunii martie, odată cu decretarea stării de urgenţă, adică la sfârşitul primului trimestru.

În primul trimestru al acestui an datoria publică ca pondere în PIB a fost la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani, respectiv 37,9%. Datoria publică din ultimii cinci ani, exceptând T1/2020, ca pondere în PIB a fost de 37,8%, în 2015.

În funcţie de data scandeţei, datoria publică are cea mai mare valoare atunci când vine vorba de termene medii şi lungii, cele mai mici datorii ca valoare fiind cele pe termen scurt.

Din cei 386 miliarde lei în martie 2020 reprezentând datoria administraţiei publice centrale, datoria internă era de 197 miliarde lei, iar cea externă de 189 miliarde lei.