Fondul Monetar Internațional nu are vești bune legate de evoluția economiei mondiale. Mai mult, războiul din Ucraina va afecta, în special, evoluțiile economiilor din Europa.
Perspectivele mai sumbre vin în urma înăspririi politicii monetare, cauzate de inflaţia persistent ridicată, de creşterea redusă a economiei chineze, de perturbările din lanţurile de aprovizionare şi de insecuritatea alimentară, provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia, apreciază FMI.
Creditorul global a înrăutăţit luna trecută estimările privind creşterea economiei globale în 2023 la 2,7%, de la 2,9%.
Indicatorii recenţi „confirmă că perspectivele economiei mondiale sunt chiar mai sumbre”, în special în Europa. Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI), care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a indicat o evoluţie slabă în majoritatea economiilor din G20, activitatea economică fiind în scădere, iar inflaţia ridicată, avertizează FMI.
„Datele indică sporirea ponderii statelor din G20 care au trecut de la creştere la un nivel care semnalează scădere. Fragmentarea globală se adaugă confluenţei riscurilor de evoluţie negativă. Dificultăţile cu care se confruntă economia mondială sunt imense şi slăbirea indicatorilor economică arată noi dificultăţi în viitor, actualul mediu politic fiind deosebit de incert”, avertizează FMI.
Înrăutăţirea crizei energetice în Europa va afecta semnificativ creşterea economiei şi va stimula majorarea inflaţiei, o perioadă îndelungată de inflaţie ridicată putând determina majorări de dobânzi mai mari decât se previziona şi înăspriri suplimentare ale condiţiilor financiare globale. Aceste evoluţii „sporesc riscurile unei crize a datoriilor suverane în economiile vulnerabile”, atrage atenţia FMI.
